Cei 17.000 de romi declaraţi oficial în Neamţ nu sunt sărbătoriţi de ziua lor

Astăzi, 8 Aprilie este Ziua Internaţională a Romilor şi se împlinesc 50 de ani de la primul Congres mondial romani din 1971. În judeţul Neamţ trăiesc peste 17.000 de romi care şi-au recunoscut apartenenţa la etnie, potrivit datelor Biroului Judeţean pentru Romi, din care 5.320 numai în municipiul Piatra Neamţ.

“Nu se organizează nimic, din păcate, din cauza restricţiilor generate de pandemie. Ne felicităm între noi şi atât“ a precizat Maria Bengoi, expertul local pentru romi din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.

Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a transmis, prin intermediul raportorului special al ONU pentru problemele minorităților, Fernand de Varennes, următorul mesaj:

“Deși aniversarea poate fi un motiv de sărbătoare, creșterea discursurilor de ură care vizează disproporțional romii în social media demonstrează nevoia urgentă de concentrare mai mare și măsuri de control al acelor forme de discurs de ură online care încalcă obligațiile internaționale în materia drepturilor omului și pot conduce asupra violenței împotriva romilor și a altor minorități. (…) Având în vedere situația, aș solicita statelor să acorde prioritate consolidării măsurilor de combatere a prejudecăților, a discursului instigator la ură și a discriminării romilor, împreună cu modalități de implementare și monitorizare eficientă a acestor măsuri. Aș invita, de asemenea, statele, organizațiile societății civile și minoritățile rome din toate regiunile lumii să participe la forurile regionale din acest an care se concentrează pe minorități și prevenirea conflictelor și care pot fi declanșate ca urmare a discursurilor de ură“.

Angela Croitoru

În data de 8 aprilie este sărbătorită Ziua Internațională a Romilor. În cele mai multe cazuri, romii cred enorm că soarta lor este făcută să trăiască sub semnul „superstiţiilor” şi să moară tot aşa. Romii nu dau bani cerşetorilor, crezând că cerşetorii sunt aducători de sărăcie şi necaz.

Din bătrâni se spunea că, de te întâlnești cu un țigan, îți merge bine. O regulă era să nu botezi un copil de rom, că te va trage în iad pe cealaltă lume. Când se dădea de pomană pentru vreun mort la un țigan, cel care dădea trebuia să lovească cu piciorul în pământ. Se credea că pământul trebuie să fie atenționat când se dă de pomană, altfel țiganul te descântă. Se știe că romii umblau cu ursul pe la bâlciuri sau în alte ocazii. Ei dresau un urs să se suie pe spatele oamenilor pentru a-i vindeca de durerile de spate. Și românii au împrumutat superstiții de la romi. Se credea că, dacă umbli la tine cu un băț de alun, ai noroc. Se spunea că țiganii au mereu asupra lor un băț de alun. Când o fată de țigan se mărită, ginerele îi dă socrului și soacrei și cumnaților câte un băț de alun, cât mai frumos sculptat. Copilul care va suge țâță de la o țigancă, nu se va deochea.

Credințe printre romi

Norocul! Teama de ghinion, de „nenoroc”, este o mare superstiţie la rromi în general. Ei pleacă din casă doar atunci când ştiu că nu sunt semne rele: nu a uitat să închidă uşa, a scuipat în toate direcţiile să scape de neşansă. Pentru ei, în aer, pe pământ, pe ape există armate întregi de spirite bune şi rele care ajută sau strică norocul. Credința lor este că spiritele morţilor trăiesc în întuneric, de aceea aproape toate familiile ard lumânări noaptea, ca să le apere de spiritele rele. Dracul dacă se bagă în om provoacă suferinţă. De aceea, când depun jurăminte, chiar cu dracul şi în legătură cu el se împroaşcă cu blesteme. Blesteme despre care se zice că îi vor afecta şi pe urmaşii lor. După aceea, se roagă la Dumnezeu să îi ajute, să-i scape pe copii de blesteme. Şi în prezent ei încearcă să-şi vindece bolnavii cu lumânări aprinse, cu rugăciuni şi cu post. Când vor să ajungă să realizeze ceva, romii (în special gaborii) postesc foarte sever. Când vor să vindece un bolnav, chiar de deochi, dar şi când pun gând rău unor duşmani, femeile poartă poalele pe dos şi spun descântece.

Cum să te ferești de superstițiile romilor

Cea mai bună protecție este să cunoști credința lor. Ocupaţia familiilor tinere, în general, este comerțul ambulant în pieţe şi târguri. Printre cei care vând prin piețe se crede că nu e bine să dai foc să-şi aprindă ţigara altui fumător pentru că îi dai norocul. Cei mai mulți cred că nu e bine să dea mâna dimineaţa cu un alt comerciant pentru că îi fură norocul. Niciun rom care vinde nu dă bani de dimineaţă, crezând că își dă banul din mână şi este posibil să aibă pierdere în ziua aceea. Regula de spor la romi este să primească dimineaţa bani de la un bărbat. Asta înseamnă că în acea zi norocul va fi de partea lor. Foarte important pentru romi este să nu piardă primul client, căci astfel nu o să-i meargă bine în ziua aceea. Pentru cine nu știe, primul produs este vândut cu cât îi oferă clientul. Banii din prima vânzare se numesc saftea. Primii bani, safteaua, nu se dau împrumut şi nu se schimbă, deoarece se spune că îţi dai norocul din mână. Safteaua se bate peste marfă, comerciantul rostind expresia: „Ptiu, ptiu saftea” şi adresându-se mărfii „să nu mai stai la masa mea”, adică marfa să fie cumpărată. Safteaua se freacă de păr sau de barbă şi se pune în buzunar separat de alţi bani, cu gândul că suma încasată în ziua aceea va fi numeroasă ca firele de păr. Dacă într-o zi unui comerciant nu-i merge bine, el spune că unul dintre ceilalţi comercianţi sau un duşman s-a uitat la marfa lui cu gând rău, invidie, ciudă, ură. Cum scapă de invidie? Aranjează altfel toată marfa pe tarabă. Romii nu dau bani cerşetorilor, crezând că cerşetorii sunt aducători de sărăcie şi necaz. Când se termină ziua de piață, dacă sunt mulţumiţi de câți bani au făcut, romii îşi fac cinste reciproc.