O viziune neagră asupra legilor la SJU Piatra-Neamţ

Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, este consacrată ca un adevărat coşmar pentru instituţiile şi autorităţile publice din ţara noastră. Zădărnicirea accesului, prin varii mijloace, metode şi interpretări, pare a fi desprinsă din chemările la întrecere strămoşeşti.

Una dintre golăniile preferate se bazează pe impunerea abuzivă a prevederilor art. 7, al (1) din lege. Iată enunţul acestuia: „Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, în ciuda managementului sensibil mai destupat la minte prin comparaţie cu nota dominantă în pădurea tutelară de la CJ Neamţ, a început să-şi regăsească vechile standarde proaste. Concret, pentru a obţine din raţiuni de documentare urgentă o copie după actul de donaţie încheiat între Asociaţia „Dăruieşte Viaţă” şi spital, având ca obiect structura ridicată lângă biserica din curte, o construcţie agresiv de des prezentată în mod fals a fi „spital ATI”, ţi se impune să faci o solicitare scrisă.

Surprinzător, dacă nu şocant în privinţa unui rareşist de seamă, aşa a spus iniţial însuşi managerul Alex Filimon. A semnalizat o revenire bruscă la normalitate şi a promis că trimite documentul cât de repede. A uitat. Motiv pentru care s-a încercat o solicitare (pe scurtătură) la Oficiul juridic. Acolo a răspuns o persoană care s-a recomandat Raluca Dumitraş. Pe un ton exagerat de ferm, a replicat că nicio informaţie nu pleacă fără solicitare scrisă. Deşi e vorba de o simplă copie care se face în câteva secunde. I s-a cerut temeiul legal. A zis că nu-l ştie, că nu e robot.

Interesul pentru conţinutul actului de donaţie a devenit unul maxim, în ultimul timp. Este determinat atât de situaţia mediatizatei secţii externe, care nu se ştie precis când şi la ce va folosi, cât şi de conţinutul trecut cu vederea al unui alt act important, din decembrie anul trecut. Este tocmai Hotărârea de Consiliu Judeţean nr. 206 prin care se aprobă Acordul de asociere între consiliu, spital şi asociaţia reprezentată de Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu.

Articolul 4.1. e despre Obligaţiile şii drepturile Asociaţiei ,,Dăruieşte Viaţă”. La punctul (b) scrie limpede: „să realizeze master planul, proiectul de arhitectură, proiectul tehnic, managementul de proiect, lucrările de montaj a structurii modulare, lucrările de branşare a structurii modulare la reţelele de utilităţi, precum şi conectarea structurii modulare la reţeaua de gaze medicale şi aer comprimat”. Aşadar, cine trebuia să realizeze branşarea la utilităţi? Şi ce s-a donat?

Dacă nu ar fi ceva de ascuns, sau dacă lenea n-ar fi coană mare, ar fi de dorit ca nişte personaje din cadrul SJU să facă efortul, măcar de ruşine, de-a trece puţin de acel art. 7, al (1) din Legea 544. La următorul se explică treaba cu solicitarea verbală a informaţiilor. Abia când acestea nu sunt disponibile pe loc, se trece la partea cu scrisul. Deşi e vorba de o simplă copie care se face în câteva secunde…

Viorel COSMA