Tradiții și obiceiuri între Sântă-Mării

Perioada de timp care începe după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, („Sântămăria Mare”) din 15 august şi se încheie pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului („Sântămăria Mică”) este denumit în tradițiile populare „Între Sântămării”.

Această perioadă impunea oamenilor prin obiceiurile de la zonă la zonă, să se pregătească temeinic de venirea toamnei și mai târziu, de venirea iernii.

Sfântul Mucenic Lup- tradiții

Sfântul Mucenic Lup a trăit în cetatea Novae, de lângă Dunărea de Jos în secolele III–IV d.H. fiind a fost servitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. După ce împăratul Maximian i-a tăiat capul Sfântului Dimitrie, Sfântul Lup a înmuiat marginea veșmântului său şi un inel în sângele marelui mucenic. Cu aceste două obiecte sfințite, Lup mărturisea pe Iisus Hristos prin cetate și realiza multe miracole. La rândul său a Sfântul Lup a primit mucenicia fiind ucis în ziua de 23 august, anul 304 d. H.

Cinstirea lui s-a făcut mereu în cetatea Novae şi în împrejurimi cu multă evlavie de către populația creştină daco-romană. În Calendarul popular, referitor la lup, există numeroase zile dedicate acestui animal sălbatic, considerat de strămoși un animal sacru.

Țăranii din ultimele secole au preluat multe dintre fricile aduse din occident privind lupul. Astfel, au apărut numeroase interdicții și ritualuri magice menite să îndepărteze acțiunile lupului.

În calendarul popular, ziua Sf. Mc Lup din 23 august era ținută atât de ciobani cât și de către săteni pentru oile lor.

Dacă din întâmplare intra vreun lup în curtea cuiva, acesta era semn de mare pagubă pentru familia din acea curte.

Cel care va vedea urma de lup, trebuia mănânce pământ ca sa poată mânca mult cât un lup, spre a-i merge bine corpului.

Când îți iese lup în cale, îi a bine.

Când calci în balega de lup, să te ferești. Când, mergând noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul, fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. De aici și expresia „ai văzut lupul” care se spune celor ce sunt răgușiți.

Care sunt zilele lupului

Calendarul popular numără 35 de Zile ale lupului, 17 mobile şi 18 fixe, după cum le-a numărat folcloristul I.A.Candrea (1872-1950).

Etnologul Ion Ghinoiu a numărat 30 de zile dedicate lupului. Acestea se țineau mai ales în perioada de toamnă şi de iarnă a anului.

Cercetătorii amintiţi menţionează că astfel de zile erau legate de comportamentul de reproducere al acestui animal şi au servit oamenilor ca repere de orientare în timp.

Zilele lupului „începeau cu sărbătoarea de Sânpetru (29 iunie) şi continuau cu Cricovii Marinei (15-17 iulie), Martirul Lupu (23 august), Teclele (24 septembrie), Berbecarii (26-28 septembrie), Osie (17 octombrie), Lucinul (18 octombrie), Sâmedru (26 octombrie), Ziua Lupului ( 13 noiembrie), Filipii de Toamnă (14-21 noiembrie), Filipul cel Şchiop (21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie).

„Toți lupii bătrâni mor nebuni” este o veche zicală populară.

Obiceiuri pierdute de Vârtolomei

Aducerea moaștelor Sf. Apostol Bartolomeu (Vartolomeu) este praznicul consemnat în Calendarul creștin ortodox în data de 25 august. De la Bartolomeu la Vârtolomeu a fost doar un pas în pronunția populară. Din 25 august spuneau bătrânii că ziua „se învârte”, adică noaptea devine mai lungă.

Viața Sf. Apostol Bartolomeu a rămas în memoria creștinilor de pretutindeni. El a fost unul dintre cei 12 Apostoli. După Înălțarea Domnului, Bartolomeu a propovăduit în Asia împreună cu Apostolul Filip, cu sora lui Filip, Mariana și cu Apostolul Ioan.

Mai târziu a propovăduit în India și în Armenia, unde a fost martirizat.

Sărbătoarea „Aducerii moaștelor Sf. Apostol Bartolomeu” ne amintește de miracolele realizate de Sfânta Treime cu trupul neînsuflețit al apostolului Bartolomeu. Acesta a plutit pe mare până ce a fost descoperit de creștini, care l-au înmormântat într-o biserică. În apropierea mormântului se întâmplau zilnic minuni.

După ziua lui Vârtolomeu, ne învaţă bătrânii, cucul nu mai cântă. Ziua Sf. Apostol Bartolomeu era ţinută de oamenii satelor de altădată pentru a fi protejați împotriva relelor şi durerilor.

Bartolomeu/ Vartolomeu ne trimite cu gândul la sensul de învârtire. De aici și zicalele vechi populare “se suce ziua, ca puiul în găoace, dă ziua înapoi şi creşte noaptea”.

Bătrânii de la sate ţineau sărbătoarea astfel: nu lucrau nimic ce s-ar face cu sucire sau învârtire, ca să nu se sucă (sucească) vitele la cap.

Femeile nu torceau, nu întorceau la tocilă, nu făceau mămăligă (că acolo ar trebui să-ntoarcă cu mestecătorul).

Prin satele muntene aceasta era una dintre sărbătorile oilor, pentru ca ele să nu capete ameţeală, să nu căpieze.

Tradiții „Între Sântămării”

Înțelepciunea populară ne amintește că în perioada 15 august – 8 septembrie, perioadă care este marcată de Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Ei, oamenii nu îmbătrânesc, totul este calm, lucrurile se așază, Dumnezeu își trage sufletul.

Timpul dintre Adormirea Maicii Domnului și Nașterea Maicii Domnului este denumit în tradiție „Între Sântămării”.

Această perioadă era și, este de mare însemnătate pentru toate calendarele ce compun marele „Calendar Popular al Românilor”: „cel Agrar”, „Pastoral”, „Apicol” şi „Pomiviticol”.

Aceasta era o perioadă în care proprietarii de podgorii angajau pândari (paznici) şi legau magic viţa-de-vie pentru a nu fi prădată de păsări.

În unele zone se începe culesul strugurilor, se făcea mustul și era pus în butoaie pentru a se transforma în vin.

„Între Sântămării” se pregăteau stupii pentru iernat. Debutul iernii apicole, situat undeva la mijlocul lunii septembrie, aduce cu sine o perioadă de aproximativ şase luni în care albinele se hrănesc cu mierea adunată în timpul verii. Este o perioadă sterilă a stupului, care durează până la data de 17 martie, când începe vara apicolă.

„Calendarul agricol” marchează acum începutul semănăturilor de toamnă, iar cel pastoral, coborârea turmelor de la munte: „La Sântămărie Mare cobor oile la vale,/ La Sântămărie Mică nu mai rămâne nimică”.

„Între Sântămării” este situat şi Anul Nou Biblic, cu începere la 1 septembrie, când se presupune că a început Facerea Lumii.

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 502, săptămâna 19 – 25 august.