Alexandru Filimon, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, se plânge în mesagerulneamt.ro că „pe partea de investiții, pe partea de echipamente, nu s-a primit niciun ban”. Nu precizează de unde. Şi continuă: „Noi am trimis la începutul anului cererea de decontare a cheltuielilor din pandemie, cu echipamente, cu lista de investiții, dar nu s-a întâmplat nimic deocamdată”. Nu precizează unde.
Filimon pomeneşte apoi o variantă prin care o parte din cheltuielile provocate de pandemie să poată fi decontate de la București, probabil via Guvern şi un program la fel de neprecizat. „Este vorba de cheltuielile cu materiale sanitare: măști, mănuși, halate, combinezoane, dezinfectanți și așa mai departe. Proiectul a trecut de faza de verificare a documentelor, suma aprobată este de 280.000 euro din facturile trimise de anul trecut”.
Abordarea aduce aminte de văicăreala lui Ionel Arsene, din primăvara trecută. Preşedintele CJ Neamţ reclama violent că Guvernul Orban şi fostul ministru Victor Costache persecută un judeţ întreg şi nu trimit materiale utile şi dotări. Armia penelistă, condusă atunci de Mugur Cozmanciuc, a tăcut mâlc.
E adevărat, nu s-au trimis nici materiale, nici dotări. Dar bani pentru spitale s-au alocat din… ianuarie 2020. Altfel spus, cel puţin traseul unor fonduri imense nu a fost şi nu este un mister.
Schema de mai jos, preluată de pe un site dedicat Capitalei, explică circulaţia banilor în întregul sistem de Sănătate.
Dezvăluirile șocante despre sabotajul organizat împotriva Sănătății și României, făcute de doctorul Costache la finele lunii martie, începeau tăios:
Dr. Victor Costache
„Noi le-am dat (spitalelor – n.a.). Au cele mai mari fonduri care le-au avut vreodată. Am început din ianuarie lucrul ăsta, în primul rând pe programele de pacienți critici. Știind c-o să-mi ia timp să conving guvernul să ne dea bani, am luat banii alocați trimestrelor III și IV, fiindcă asta puteam să fac, și i-am comasat pe I și II. Am lăsat foarte puțini bani pe trimestrul III și zero pe trimestrul IV. Deci ei au avut niște fonduri istorice încă de la început”.
Un articol – din care nu mai există nicio urmă pe internet! – arăta că s-a continuat cu videoconferințe săptămânale în care s-a spus cum să se cumpere tot ce există pe piață. „După aceea am cerut încă 1 miliard de lei pentru a întări tot ce înseamnă pacienți critici – terapie intensivă. (E vorba de programul finanțat de Ministerul Sănătății privind acțiuni prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților crtitici din Secțiile ATI, pe scurt AP-ATI. – n.a.) Din miliard am obținut inițial jumate, în ultimul moment a mai tăiat Orban 150 (milioane – n.a.), dar am primit 350 milioane la începutul lui martie. Trebuia să-i aloce Nelu Tătaru pentru că tot ce însemna pacienți critici și medicină de urgență erau la el, ca secretar de Stat. Dar lumea era prea ocupată să facă lovituri de palat. Adică, eu munceam și alții trăgeau sforile. Cam așa a fost…”, suna una dintre mărturisirile-bombă.
Într-un alt articol imposibil de (re)găsit pe internet, Victor Costache amintea cum a semnalat public, de la începutul lunii ianuarie 2020, că Ministerul Sănătăţii nu avea în inventar stocul strategic de rezervă de echipamente şi materiale sanitare ce-ar fi trebuit să existe de ani buni în depozite. Cantităţile necesare (inclusiv măşti de toate felurile, combinezoane, mănuşi, halate, biocide etc., despre care vorbea managerul Filimon, dar şi ventilatoare, de exemplu) au fost centralizate şi aprobate prin uitata OUG 11 din 5 februarie 2020.
Revenind la o parte din banii căutaţi de SJU Piatra-Neamţ, uitarea e bine înţepenită peste Ordinul nr. 5/2020 privind pacienţii critici, semnat de ministrul Sănătăţii pe 9 ianuarie şi în vigoare din ziua următoare. Lăsând de o parte activităţile aferente AP-ATI din spitalele aflate în subordinea ministerului şi finanţate de la titlul bugetar 51 (Transferuri între unități ale administrației publice), art. 7 din Ordin stabileşte că, pentru fondurile alocate la titlul 20 (Bunuri și servicii), „direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București încheie contracte pentru derularea AP-ATI cu spitalele nominalizate în prezentul ordin aflate în subordinea autorităților publice locale, ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie”. La art. 24, poziţia 52 este nominalizat să desfăşoare acţiuni prioritare ATI chiar spitalul judeţean.
Mesagerul de Neamţ a cerut oficial lămuriri de la Direcţia de Sănătate Publică Neamţ, în cursul dimineţii de joi, 26 august. Mai întâi, există confirmarea a 200.000 lei destinaţi SJU pentru AP-ATI, de la bun început, prin fila de buget comunicată în februarie 2020. După HG 171 din martie, cu suplimentarea de 350.000.000 lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, descrisă de Victor Costache, li s-au alocat încă 332.000 lei din „căciula” pentru pregătirea unităților sanitare în vederea îngrijirii pacienților infectați cu Coronavirus – COVID19, precum și pentru optimizarea derulării acțiunilor prioritare necesare îngrijirii și acordării tratamentului pacienților critici, în acest context.
Ce n-au recunoscut sau nu au explicat nici echipele manageriale succesive, nici bocitorul-şef din pădurea tutelară de la CJ Neamţ, este şi mai interesant. Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 5, AP-ATI finanţează costurile specifice care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractului cu casa judeţeană de asigurări de sănătate. Oare discretul Consiliu de Administraţie al spitalului ştie pe ce lume trăieşte? În legătură cu cât le pasă, orice bănuială are legitimitate.
Mesagerul Bacău Porți deschise la ISU Bacău: ceremoniale militare și exerciții demonstrative pentru public în toate subunitățile din județ 
ZCH Modificări temporare în circulația autobuzelor STPN, în contextul Turului Ciclist al României 
NewsEdge AUR vrea obligații stricte, amenzi și sancțiuni penale pentru oficialii care nu sărută drapelul 
BusinessEdge Kia EV2 a câștigat competiția Best Electric City Car 2026. Renault 4 și Allview 4City au fost preferatele publicului 
