
Funcția pentru care candidează este una importantă, prin prisma faptului că este garantul independenței justiției, comunică cu celelalte trei puteri ale statului și administrează activitatea CSM. Președintele, ca și vicepreședintele, este ales de judecătorii și procurorii celor două secții, prin vot. A doua funcție aparține procurorilor, candidat fiind Nicolae Solomon. Alegerile se derulează separat pentru prima și a doua funcție, apoi conducerea CSM se desemnează prin votul plenului, format din 19 membri: 14 magistrați, ministrul Justiției, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție și doi reprezentanți ai societății civile. Votul în plen este programat pentru ora 13.
Proiectele celor două candidate oglindesc viziunea fiecăreia despre funcția în sine, rolul instituției și ce-și propune fiecare în parte. „Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu trebuie să fie un act al marilor alianțe după cum nu poate fi niciunul al permanentelor controverse pentru a reuși în atingerea obiectivelor. (…) Nu trebuie omis faptul că justiția din România, cu individualitatea și particularitățile sale, este o componentă a marii familii europene, respectând obligațiile asumate în procedura de preaderare, dar și în cea de implementare și transpunere, procese care nu s-au terminat încă. Toate acestea au drept scop garantarea respectării adecvate a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prin intermediul hotărârilor judecătorești pronunțate. Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, trebuie să facă acest lucru la cele mai înalte standarde posibile, în primul rând, prin dovedirea unei independențe depline, o punte a dialogului instituțional între puterile statului. Chiar dacă pentru judecători independența individuală, garantată la nivel constituțional, este reținută și explicată, mai departe, prin lege, respectul pentru o putere judecătorească independentă, autentică nu este încă fundamentat pe o cultură și tradiție îndelungate, așa cum se întâmplă în alte jurisdicții (e.g. Anglia, Scoția), cu o lungă tradiție de independență, însă fără niciun fel de legi scrise” – arată Gabriela Baltag în proiectul propus.

Despre cât de importantă este funcția și persoana care o va ocupa în 2022 s-au spus multe, zilele acestea. Reținem numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, numirea noului sau a noilor inspectori șefi ai Inspecției sau Inspecțiilor Judiciare, organizarea alegerilor pentru un nou Consiliu Superior al Magistraturii. Anul acesta, președintele CSM a fost judecătorul Bogdan Mateescu.
Cristina Iordache





