Spart City Piatra-Neamț: Îndrumar de imobilizare urbană (II)

Discuțiile legate de un temei real și solid al aprobării contractării unei finanțări rambursabile interne în valoare de 16.620.104,65 lei, prin Hotărârea nr. 156 din 27 mai a.c. a Consiliului Local Piatra-Neamț, sunt departe de se fi stins, chit că acestea nu răzbat în spațiul public. Justificarea scoasă la înaintare de Administrația Carabelea este „asigurarea cofinanțării și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”. În corpul hotărârii se invocă un raport de specialitate, datat 20 mai, dar acesta – la fel ca Referatul de aprobare semnat de primar – lipsește de pe de site-ul oficial al primăriei.

Este postată, în bătaie de joc, doar o anexă aproape neinteligibilă cu proiectele semnate și aflate în implementare. Cum după atâtea luni de zile nu s-a auzit un singur glas de consilier local preocupat de ce se află cu adevărat în spatele tabelului (vezi foto), singura speranță rămâne la agenții Camerei de Conturi, în măsura în care s-or pricepe și ei să deslușească socotelile.

- Spart City Piatra-Neamț: Îndrumar de imobilizare urbană (II) — **Tabelul cu proiecte aflate în implementare**

Câteva puncte negre de… atracție sunt reprezentate de aventura cu mobilitatea urbană și proiectele de coșmar reamintite în episodul precedent, proiecte pentru care primăria, fie sub Chitic, fie sub Carabelea, nu a prezentat un studiu de impact credibil:

– Reorganizarea coridorului principal de mobilitate urbană pe axa est-vest (Bulevardul Decebal, Piața Mihail Kogălniceanu, Bulevardul Traian) – Cod SMIS 126604;

– Regenerare urbană a coridorului secundar de mobilitate pe axa est – vest – Etapa I (Bulevardul 9 Mai – Strada Dimitrie Leonida din Piatra Neamț) – Cod SMIS 126609;

– Modernizare coridor integrat de mobilitate Est-Vest/Strada Mihai Viteazu, Cod SMIS 126606.

Reaminteam săptămâna trecută și îmbârligătura șocantă cu cheltuieli neeligibile în valoare de 14.156.747.95 lei, adică 20% din sumele totale ale celor proiecte.

Legile și un recital cu „savanți” din administrația locală pietreană

Așteptând cu un nedisimulat exces de răbdare răspunsurile oficiale la câteva întrebări de interes public vital, s-a ivit răgazul pentru explicarea câtorva aspecte legale. Pentru că finalul (sau desăvârșirea) imobilizării de coșmar ce nu e luat în seamă înseamnă falimentul orașului din cauza datoriilor acumulate.

Legi avem și în legi sunt multe scrise inclusiv pe înțelesul conducătorilor locali succesivi cu care parcă am fost blestemați de la „big team” Pinalti încoace.

Autoritățile administrației publice locale se pot împrumuta. Datoria publică locală înseamnă totalitatea obligațiilor financiare (interne și externe), la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct, dar și garantate de acestea, că poate trebuie sprijinită o firmă locală. Apoi, vorbim de serviciul datoriei publice. Acesta strânge totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată.

Un amănunt deseori ignorat cu voioșie este generator de comentarii și declarații delirante ale impostorilor din administrație și politică. Împrumuturile autorităţilor locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Așa că mai ușor cu țambalul pomenilor guvernamentale! Că în România e loc de fente, excepții sau manevre acoperite, deja e altă discuție.

Fără a exagera cu aspectele legale, fiindcă există riscul riscul de a acorda consultanță gratuită cui nu merită, ajungem la celebrul prag de 30%. UAT-urile n-au voie să se împrumute ori să garanteze împrumuturi dacă „totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor proprii” prevăzute la un articol buclucaș. Venituri proprii înseamnă impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Celelalte venituri locale nu intră la socoteală.

Pe fir urmează două excepții extraordinare de la restricție. Prima se referă la UAT-urile care se află în procedură de criză financiară sau insolvență și care solicită împrumuturi sau garanţii pentru refinanţarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau insolvenţei, după caz. Oficial, încă nu e cazul la Piatra-Neamț, deși există și alte păreri. Cu a doua excepție se încearcă acoperirea aventurilor financiare din seria nouă. E despre exceptarea împrumuturilor și/sau garanțiilor pentru asigurarea prefinanțării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile. Până unde te împrumuți, în sensul de a pune frână, nu trebuie să stabilească vreo minune de comisie de autorizare sau Ministerul de Finanțe. Stavila decisivă trebuie ridicată de consilierii locali din arcul puterii locale. N-a fost și nu e cazul la Piatra-Neamț.

Revenind la împrumutul local de 16.620.104,65 lei mai există o poveste cu tâlc, fiindcă un alt împrumut uriaș în valoare de 100.000.000 lei a fost aprobat și de CJ Neamț. Tâlcul vine din votul consilierilor. La CJ au fost de acord 20, clar peste majoritatea absolută (18) a consilierilor în funcție cerută de lege. Sub Telegoala lui Pinalti, numai cine n-a vrut nu a văzut fenta din 27 mai. În funcție aveam 21 de consilieri, din efectivul complet de 23. Locurile eliberate de Liviu Harbuz (PRO România) și Cezar Filip (PNL) nu erau ocupate. Rezulta o majoritate absolută de 11, fix câte voturi a adunat proiectul. Neocuparea râvnitelor locuri, așa cum semnalam în timp real, completa definiția curiozității. Pe de o parte, teoretic, PNL și-ar fi securizat majoritatea de 12 voturi, numai că organizația condusă interimar de Mihai Obreja, întâmplător președinte de ședință, n-a simțit vreun fior de urgență. Pe de alta, dacă ar fi intrat numai supleantul de la PRO România, foarte probabil nealiniat cu Alin Lehăduș în majoritatea de lucru, lui Carabelea îi trecea proiectul cu altă ocazie. Iar toate astea fără a specula absența motivată a unuia dintre posibilii supleanți.

Avertismentele lui Gheorghe Piperea

gheorghe piperea - Spart City Piatra-Neamț: Îndrumar de imobilizare urbană (II) — **Gheorghe Piperea**

Cum vin cheltuielile nerambursabile, cele neeligibile, contribuțiile proprii și alte „chițibușuri” nemaipomenit de europene din proiectele prioritare de imobilizare urbană, plus căutarea temeiului real și solid al majorărilor care nu e public, rămâne pentru episodul următor. Până atunci, câteva considerații de la un priceput de anvergură națională. Nu de alta, dar există riscul de a rămâne și cu creditele, și de a da finanțatorului banii înapoi din cauza neîndeplinirii obiectivelor de imobilizare. Se știe, în jaful cu proiectul de la Curtea Domnească, exponențial marcat de distrugerea clădirii Teatrului Tineretului, am scăpat de pedeapsa 100% banii înapoi „grație” unui cumul de operațiuni scutite de cercetări. Repetarea istoriei este inacceptabilă.

Priceputul invocat, acum de serviciu la „Mesagerul de Neamț” din drag de meleagurile noastre, e nimeni altul decât profesorul și avocatul Gheorghe Piperea:

„Există o problemă fundamentală. Cu cât gradul de îndatorare este mai mare și te apuci și rostogolești datorii anterioare, cu atât costul de finanțare este mai mare. Prin reducere la absurd, la un moment dat, veniturile locale ar putea fi alocate integral plății datoriilor. Dar tu (administrație locală – n.a.) nu ai numai datoria asta, pentru ce revine din credite. Ai și datorii față de angajați, față de furnizorii de utilități, ai datorii mari mai ales față de populație. Astea sunt prioritare.”
„Când intri în situația de criză financiară sau precriză financiară, trebuie să introduci disciplina financiară și să tai… Eu cred că atunci când ai o depășire a estimării inițiale (a contractelor cu finanțare europeană sau națională nerambursabilă – n.a.) din motive obiective, ar trebui să se facă nu doar o rectificare bugetară din partea primăriei, ar trebui să se majoreze și suma nerambursabilă pe care trebuie să o atragi de la Uniunea Europeană sau din alte fonduri publice. Altfel iese o catastrofă! Până unde poate merge absurdul, să tot majorez ce pun eu numai de dragul de a face un proiect?”
„La un moment dat, chiar creditorul, banca aia care te împrumută, va opri finanțarea. Va spune că riscul pe care îl ai este mult prea mare și nu îți mai dă nicio finanțare. Prima consecință este că se oprește proiectul. Pasul doi este că dacă ai oprit proiectul, vine UE și spune că n-ai folosit banii cum trebuie și îi cere înapoi. Banii ăia trebuie dați înapoi cu prioritate și atunci intri în faliment imediat. Cum trebuie făcute lucrurile astea? Păi, trebuie trași de mânecă primarii, dar și cei care sunt în instituțiile, în autoritățile care se ocupă de acești bani. Cine să-i tragă de mânecă? Unu – presa, doi – consilierii locali. Nu văd așa ceva la ora actuală. Toată lumea este concentrată pe plandemie și pe obsesia asta a vaccinării.”

Într-o chestiune, Piperea nu a nimerit-o. E cea cu mâneca. (va urma)

Viorel COSMA