Artist, curator de artă, preşedinte de fundaţie, doctor în arte plastice şi decorative al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca pe care a absolvit-o în anul 2000, mai înainte absolvent al Liceului de Artă Victor Brauner Piatra-Neamţ, Laurenţiu Dimişcă rezistă bine pe firmament ca unul dintre zăpăciţii reprezentativi ai vieţii cultural-artistice de sub Telegoală, chit că are cartierul general – un atelier-galerie de 800 mp şi o colecţie de artă singulară şi de artă contemporană – în satul Gura Văii, comuna Girov.
În drumu-i neabătut spre recunoaşterea identităţii de singularitate spaţio-temporală, Dimişcă ne propune o nouă expoziţie al cărei vernisaj se va comite la Galeria Lascăr Vorel, de Ziua Culturii Naţionale, ora 14.
Titlul de afiş, Sacrul sau profanul?, este întărit de sub-marginalul That is the question ce trimite în mod singular la tragica istorie a unui prinţ al Danemarcei. În aşteptarea noii demonstraţii de biciuire a contururilor şi culorilor, se potriveşte un citat din Mark Twain, redescoperit în ajun de zi de 13 de către un singular pur-sânge, profesorul Gheorghe Piperea: „Dintre toate creaturile Domnului, există doar una care nu poate fi făcută sclavă a biciului. Aceea este pisica. Dacă omul ar putea fi încrucişat cu o pisică, omul ar fi îmbunătăţit, dar ar deteriora pisica”. Poate îl inspiră pe viitor, cine ştie…
Viorel COSMA
