Haralamb de ciumă sau covid

„La timpuri noi, oameni noi și boli noi”. Se pare că și înțelepciunea populară își face update în 2022, astfel că vechile zicale se înnoiesc și datorită noilor „boale”. Dar vechile cutume privind însănătoșirea pot fi adaptate noilor timpuri, trebuie doar nițică răbdare în descifrarea limbajului arhaic. „De acela care ține ziua Sfântului Haralambie, adică nu lucrează nimic și postește, nu se va atinge de el nici o boală peste tot anul”, spuneau bătrânii de altădată.

Viața Sfântului Haralambie

Haralamb de ciumă este o sărbătoare populară dedicată protecției împotriva ciumei, o boală care bântuia lumea satelor și orașelor de altădată. Sărbătoarea poartă numele Sf. Haralambie, prăznuit în data de 10 februarie. Sf. Haralambie a trăit în secolele II-III d.H. în Cetatea Magneziei, din Asia Mică, Turcia de astăzi. A rămas în conștiința creștinilor de pretutindeni ca sfântul ce a îndurat chinuri pentru Iisus Hristos la o vârstă înaintată, respectiv 113 ani. Să ne amintim de Sfântul ardelean Atanasie Todoran care a îndurat chinuri pentru credința creștin-ortodoxă la cei 104 ani ai săi. Tradiția amintește de faptul că, în timpul chinurilor, mâinile guvernatorului Lucian s-au lipit de trupul sfântului. Văzând acest miracol tot cei prezenți s-au convertit la creștinism.

Praznicul celor morți de moarte năprasnică

Praznicul Sf. Haralambie este ziua specială în care se dă de pomană în special pentru cei care au murit de moarte năprasnică.

În ziua Sf. Haralambie creștinii de prin toate satele mergeau la biserică. Duceau în special colaci, mere, colivă sau grâu fiert. Se plătește un acatist și se roagă să fie sănătoși peste an. De asemenea, se fac și praznice pentru morți, la biserică și acasă, mai ales pentru cei care au purtat numele de Haralambie. Bolnavii roagă preotul să sfințească apă în această zi. Este considerată o agheasmă specială pe care bolnavii o beau și se spală cu ea pentru a se tămădui. Gospodarii de altădată amestecau această agheasmă cu apă pe care o dădeau animalelor de băut pentru a fi sănătoase. Cu agheasma făcută de Sf. Haralambie se stropesc animalele, grajdurile, șurile, pivnițele. Iar ceea ce rămânea din această agheasmă se vărsa în fântână. Prin Moldova, Sf. Haralambie este sărbătoarea cea mai mare pentru pomii din livezi. Aceștia erau unși cu coliva sfințită adusă de la biserică. Din această colivă se dădea și păsărilor din curte, dacă acestea sunt bolnave. Prin unele sate se cocea un colăcel înainte de răsăritul soarelui, singur în tot cuptorul. Când era gata, se ieșea cu colacul afară, se rupe în patru părți, care erau aruncate în patru părți ale zării. Gestul simboliza hrănirea tuturor insectelor lumii. Prin unele locuri femeile se dezbrăcau la piele și înconjurau casa de trei ori, dimineața, la amiază și seara, considerând că astfel diavolul va ocoli gospodăria lor.

Legende și tradiții de Haralamb de ciumă

Sf. Haralambie este cunoscut ca fiind apărător de ciumă și de foamete, așa cum este scris în Acatistul închinat lui: „Bucura-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete!“ În tradiția creștină românească este consemnat că credincioșii au cerut ajutorul Sf. Haralambie în diferite situații grele cum au fost „ciuma lui Caragea“ din 1813, dar și în cazul foametei din vremea lui Alexandru Constantin Moruzi, din 1795. Țăranii de prin toate satele spuneau că Haralamb se ține pentru că ar fi beiul (șeful) sfinților, scria etnologul Th. Speranția. Prin diferite zone din țară, sătenii îl descriau pe Haralamb de ciumă ca pe un schelet. El umbla cu o coasă și o seceră la omenire și, dacă nu era ținut, se spunea că „îți retează zilele cu coasa”.

Credințe pierdute de Haralamb de ciumă

Cu schema completă sau cu booster, modernul covid a reușit să întoarcă oamenii internetului la vechile tradiții. Celebrul ziar „Washington Post” explica într-un articol publicat în martie 2020 că „gândirea magică oferă confort în timpul unei crize”. Potrivit unui sondaj 60 Minutes/Vanity Fair din 2015, deși doar 24% dintre americani spun că sunt „oarecum” sau „foarte” superstițioși, 60% „bat în lemn” pentru a preveni apariția unor rezultate nedorite! Revenind la credințele de ziua lui Haralamb de ciumă, să ne amintim că în această zi era recomandat să postești și să nu lucrezi. Cine reușea aceasta ar fi fost protejat de boli pe tot parcursul anului. Se spunea despre Sf. Haralambie că ține ciuma (moartea) legată în lanț, și numai atunci o sloboade, când oamenii nu serbează ziua lui. Dacă reușea pe atunci cu ciuma, de ce nu ar reuși și cu pandemia actuală, ne putem întreba. Răspunsul stă în credința cu care rostim rugăciunea de ajutor.

Superstiții de Haralamb

Oamenii credeau că Sf. Haralambie are în grija sa toate bolile și le trimite acelora care nu îi respectă ziua. În popor se spunea că el strânge toate bolile din lume, iar Sf. M. Mc. Varvara (prăznuită pe 4 decembrie) le ține închise sub o piatră mare. Cam prin toate satele Haralambie era serbat pentru ca păsările de curte și vitele din gospodărie să fie protejate împotriva bolilor. Prin unele sate Haralambie era considerat stăpânul insectelor. El se ținea peste tot pentru minunile pe care le-a făcut în timpul vieții, dar și prin moaștele sale sfințite.