Direcția Patrimoniu, această vespasiană (*) a Primăriei Piatra Neamț

„Patrimoniul orașului Piatra Neamț, evidența patrimoniului, practic nu există și asta-i cea mai mare problemă” Această frază, care-i aparține lui Liviu Harbuz, directorul de cabinet al primarului Andrei Carabelea, a luminat un pic întunericul care ținea de evidența patrimoniului municipiului Piatra Neamț. Un patrimoniu făcut flenduri în folosul unui grup de inițiați din jurul foștilor șefi ai orașului, astăzi greu de reconstituit și imposibil de readus între bunurile orașului. Operațiunea de distrugere a patrimoniului a fost una extrem de profesionist făcută, cu oameni manevrabili, care la rândul lor aveau propriile avantaje deloc de neglijat. Înainte de pierderea mandatului de primar, Dragoș Chitic a avut grijă să aducă pe post de șef la patrimoniu un om de încredere, Puiu V. Fecic, pe care se putea baza, un pater familias legat prin mii de fire de primărie, având cel puțin 3 membri ai familiei angajați aici, printre care și secretarul municipiului de la acea vreme.

Omul indispensabil la patrimoniu

Puiu V. Fecic a fost om de bază la Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra Neamț, făcând parte din echipa care a generat unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din istoria orașului, acela privind taxele aplicate ilegal către E.ON și alte societăți. Taxele au fost considerate de instanțe ilegale și au trebuit rambursate, cu penalități uriașe, mai mari decât, de exemplu, bugetul Publiserv pe doi-trei ani. Banii au fost plătiți din bugetul local (parcă am mai auzit asta), deși instanța a considerat că vinovați sunt niște persoane publice, Primăria fiind prinsă ca parte în proces. Printre cei acuzați era și domnul Fecic (doi ani cu suspendare de închisoare), care trebuie să dea mulți bani conform sentinței (partea sa din vreo 12 milioane lei) și avea interdicție de a mai fi funcționar public pentru o perioadă de timp. Pentru că era o persoană cu pedigree, a fost angajat la… Locativ Serv, societate a municipalității, de unde a fost detașat la… Primărie. Ca Director executiv la Direcția/Serviciul Patrimoniu, unul dintre cele mai importante din Primărie, dacă nu cel mai important. El venea aici în vara lui 2013 și prin detașări succesive de 6 luni, a ocupat postul până la momentul în care i-a încetat interdicția de a ocupa o funcție publică. În secunda doi a fost organizat concurs pe post, și a câștigat en-fanfare și a continuat să se joace de-a și cu patrimoniul orașului. Cât lucra la primărie încasa bonuri de masă de la Locativ, ridica și niște bănuți și mai beneficia și de alte drepturi. De exemplu, nemulțumit de salariul din primărie, făcea o cerere către Locativ, să-i asigure… diferența de salarii! În momentul în care șmecheria administrativă a ajuns în presă, dl. Fecic a intrat în concediu, pe cerere adresată Primăriei, nu de la Locativ Serv unde era angajat. Și de unde, conform relatărilor de atunci ale directorului de la acea vreme, primea bonuri de vacanță și de masă. Plus o întrebare retorică: „Vă rog să-mi comunicați cum este posibil ca un angajat detașat care nu a prestat pentru societatea noastră, ci pentru Primărie, să primească primă de vacanță?!”

Ce trebuia să facă Puiu V. Fecic la Patrimoniu

Potrivit fișei postului, Fecic trebuia să organizeze, coordoneze, îndrume, controleze și să răspundă de întreaga activitate a Direcției Patrimoniu, cu respectarea legilor în vigoare. Asta pe scurt, dar e suficient ca să ne dăm seama de complexitatea activității pe care trebuia să o desfășoare. Tot în fișa postului se mai zice că trebuia să fie la curent cu noutățile din domeniu și să-l tragă de mânecă pe primar pentru a fi la zi. Privită din acest context, declarația lui Liviu Harbuz, cum că la un an și ceva de la preluarea mandatului evidența patrimoniului practic nu exista, ne duce direct spre unul dintre vinovați, cel care a condus Direcția din vara lui 2013 până la venirea lui Andrei Carabelea ca primar. Care a trebuit, cităm aproximativ, să negocieze plecarea lui Fecic, chiar dacă între timp avea anii de pensie. Nu știm dacă negocierea a cuprins și o predare-primire, cel mai probabil nu, sau dacă a existat așa ceva, totul a fost formal. Pentru că, nu-i așa, patrimoniul era sublim, dar nu-l mai găsea nimeni. În aceste condiții, cât de vinovat este domnul Fecic și cât de vinovați sunt cei care l-au lăsat să plece fără să dea seama pentru ce a făcut? A fost vorba despre teamă, respect sau, pur și simplu frica de cunoștințele acumulate de fostul șef de la patrimoniu? (Valentin BĂLĂNESCU)