■ interviu cu prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin, prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași

Acțiunea organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, pe 11 noiembrie, pentru prima lansare a unui Program Regional (serie nouă) din România, a oferit ocazia unei întâlniri cu o adevărată personalitate de patrimoniu, prorectorul UT Iași care răspunde de Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare. Discuția a pornit de la cercetare fundamentală și transfer tehnologic și a ajuns la o anume responsabilitate socială a universitarilor, accentul final căzând pe un proiect comun care va debuta cu abordări energetice. Altfel spus, uneori se întâmplă ca un eveniment fără strălucire să aducă ceva bun.

N-a lipsit capitolul de nostalgii. A început cu amintirile legate de colegele din promoția 1986 a Facultății de Textile, „provenite” din Liceul de matematică-fizică „Petru Rareș” din Piatra-Neamț. S-a încheiat, ca argument pentru acel proiect comun, cu evocarea profesorului Nicolae Gavrilaș, fost prorector, un adevărat stăpân al Tehnicii Tensiunilor Înalte, a profesorului Alexandru Poeată de la Transportul și Distribuția Energiei Electrice, a profesorului Laurian Preda cu Stațiile și Posturile de Transformare, fără a-l uita pe profesorul Lorin Cantemir de la Utilizarea Energiei Electrice, cu ale lui motoare electrice liniare.

*********

– 2022 înseamnă și 30 de ani cu POLYTECH, Centrul de Cercetare și Transfer Tehnologic al politehnicii ieșene, o piesă – zic eu – unicat în ceea ce înseamnă Cercetare, Dezvoltare, Inovare în România. Simțiți sprijinul pe care îl meritați?

Sprijinul ăsta e de două feluri. O dată e sprijinul în avansarea de apeluri. Pe de altă parte, trebuie să vină cineva să spună să încerci, să dea subiecte de dezvoltat proiecte și ocazia să dezvolți proiecte. Experiența pe care o avem pe zona de transfer tehnologic la nivel regional nu e una fericită. Au picat foarte multe proiecte cu foarte multă muncă în spate. Am câștigat acele proiecte, dar nu s-au finanțat pentru că au fost niște bâlbâieli.

carmen loghin 2 resize - Surprize-surprize de la Politehnica ieșeană, inclusiv un proiect născut la Piatra-Neamț! — Prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin, prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași

– Vorbim despre proiecte finanțabile?

Pe Axa Prioritară 1, Prioritatea de Investiții 1.1, Operațiunea C – Investiții pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării (*). Apelul respectiv s-a stopat la nivel de țară. A fost un plus pentru noi, să zicem, faptul că ne-am putut exersa capacitatea de a lucra. Sigur, este destul de frustrant când lucrezi, așa, de amorul artei.

– Transferul tehnologic e una, dar partea de cercetare, că și asta doare foarte tare?

Pe partea de cercetare, ca în mare parte în România, unele grupuri de cercetare sunt mai active, altele-s mai puțin active, unele-s orientate spre aplicații, altele spre publicații.

Momentul ăsta ne prinde oarecum favorabil pentru că noi, în universitate, am lucrat destul de mult pe schimbarea mentalității. Foarte multe grupuri de cercetare erau orientate pe direcția asta: ce obțineau, publicau, câștigau recunoaștere, notorietate. Am încercat să schimbăm paradigma, a fost o mișcare destul de profundă. Trebuie să participe mai mulți actori din interior să lămurim comunitatea că jobul nostru de cercetare în domeniul tehnic e să producem rezultate care să fie transferabile și care să genereze progres în societate. Chiar dacă a sunat a limbaj de lemn, pe scurt, am început o activitate importantă pe partea de transfer – de pus la punct partea tehnologică, pe partea de marketing a rezultatelor, inclusiv pe partea de denumire a brevetelor ca să nu mai sune de neînțeles.

– La un moment dat, inventariind 10 ani anteriori, POLYTECH deținea 65% din brevetele de invenție din România.

Da, da, noi suntem o școală bună de inventică, un pol important pe partea de produs soluții de inovare. Nu stăm foarte bine pe partea de transfer pentru că nici mediul de businesss nu este unul extraordinar de dinamic și dornic să se schimbe.

– Ce mai face dl profesor Corneliu Munteanu de la Facultatea de Mecanică? E cel cu propulsia pe hidrogen. Viitorul nu este al transportului auto electric. Mă refer la transportul autonom, nu la cel captiv.

Probabil că da. Da!

– Prioritatea de cercetare fundamentală în domeniu este la Iași, nu în altă parte. Uitați, Piatra-Neamț s-a umplut de trotinete electrice care zac aruncate prin parcări și pe trotuare. Vin și bicicletele. Aș prefera trotinete și biciclete pe hidrogen.

Se lucrează. Colectivul de cercetare coordonat de dl. profesor Munteanu e unul foarte bine cotat internațional. Au mai multe puncte de interes, inclusiv o colaborare cu un consorțiu puternic din SUA pe industria de apărare. E o altă direcție, dar lucrează în continuare pe cele tradiționale cu partenerii vechi.

– Cel puțin de profesorul Dan Eliezer și Ben-Gurion University of Negev din Israel s-a auzit și la Piatra-Neamț grație prietenilor din Țara Sfântă. De la București, însă, nu am auzit semnale de interes. Iar la Bruxelles cred că nu au aflat că hidrogenul, cel mai răspândit element chimic din Univers, poate ajunge combustibilul viitorului.

Ca să fim foarte bine înțeleși, nu ne oprește nimeni, nu depinde decât de noi să scriem proiecte, să le depunem, să le pierdem chiar. Nu se merge pe punct ochit, punct lovit, că ești tu din România, din Regiunea Nord-Est. În schimb ai feed-back, te autocorectezi, înveți, vezi unde trebuie să pui mai mult, să fii mai credibil. Uite-așa, creștem! Apropo, la nivelul universității, la începutul anului 2022 aveam un singur proiect câștigat; acum avem 10. E clar că ceva bun se întâmplă.

carmen loghin 3 - Surprize-surprize de la Politehnica ieșeană, inclusiv un proiect născut la Piatra-Neamț! — Trotinetă și bicicletă cu hidrogen made in Iași, România

Cât privește mobilitatea ca subiect de actualitate, fiind o temă importantă pentru cercetare la UTI, noi trebuie să sprijinim și să generăm mai multe idei pe partea de hirogen. Aici, pe partea de hidrogen, mai avem și colectivele care lucrează pe energie, avem colectivele de inginerie chimică, acestea lucrând pe generare și stocare de hidrogen. Aceste colective pot fuziona la un moment dat pe un proiect mai mare. Lucrul ăsta se va întâmpla.

– Ați pomenit energia. O văd ca pe o zonă de mare responsabilitate academică și socială. Cunoaștem dezastrul din energie în România, unul care nu are legătură cu războiul din Ucraina. Vedem în spațiul public persoane care iau decizii în totală necunoștință de cauză. Școala de Energetică din Iași a avut vârfuri naționale, niște uriași. Nu văd pe nimeni din zona academică să iasă public, la o televiziune, la o conferință și din respect pentru meserie, din responsabilitate față de studenți și față de societate să spună că ăștia de călăresc țara habar n-au ce vorbesc despre stabilitatea Sistemului Energetic Național. Că habar nu au ce vorbesc în legătură cu celebrele regenerabile.

Nu-i puteți stimula pe profesori să iasă public să spună lucrurilor pe nume? Lumea crede toate tâmpeniile oficiale de la televizuini. Adevărul știți că e în altă parte.

Hm, este…

– …O provocare?!

Aici intervine și cultura organizației. Să zicem că lumea universitară preferă să fie mai discretă, să nu se expună. Dacă li se cere părerea, o dau.

– Mi-aș dori să îi stârnim să vorbească. Ne sprijiniți să facem o campanie, să creăm un curent în presă?

Cum să nu!… Ar putea fi o serie nu neapărat de interviuri. Mă gândesc la articole ample, la conferințe cu teme fierbinți ale momentului. Ce-i drept, oamenii pricepuți nu-s niște militanți civic, dar le cerem părerea. Cu mare drag vă sprijin. O să iasă ceva tare fain.

Interviu realizat de Viorel COSMA

**********

Notă (*):

Axa Prioritară 1, Prioritatea de Investiții 1.1, Operațiunea C – Investiții pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării-inovării în parteneriat cu un ITT ținea de Programul Operațional Regional 2014-2020. (ITT vine de la Inovare și Transfer Tehnologic. Ce înseamnă „un ITT” în limba română nu am aflat încă.)

Obiectivul specific al acestei axe prioritare îl reprezenta creșterea inovării în firme prin susținerea entităților de inovare și transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă.

Se anunțau finanțări în cadrul unei scheme de minimis, destinate IMM-urilor care doreau să achiziționeze rezultate ale transferului tehnologic într-o serie de domenii, iar rezultatele să le implementeze în domeniul lor de activitate.

Finanțarea urma să se realizeze pe baza unui acord de parteneriat între un IMM și un ITT pentru a valida faptul că prin intermediul investiției se va realiza transferul tehnologic.

Beneficiari eligibili erau IMM-urile în parteneriat cu entități de transfer tehnologic acreditate în conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Valoarea finanțării nerambursabile a unui proiect: minim 25.000 Euro și maxim 200.000 Euro (nu putea depăși plafonul de minimis). Cuantumul finanțării nerambursabile solicitate prin proiect trebuia să reprezinte maximum 90% din valoarea eligibilă a proiectului.

Alocarea financiară la nivelul Regiunii Nord-Est, în cadrul acestui apel de proiecte, a scăzut de la valoarea inițială de 9,65 milioane Euro la 5.325.126 Euro.
Informațiile provin din sursă sigură: inforegionordest.ro.

Pentru ce s-a ales de finanțări, întrebați la ADR Nord-Est.