Pe 22 august opinia publică din județ afla că Turnul lui Ștefan din ansamblul Curtea Domnească din Piatra Neamț a fost afectat de un fenomen meteorologic periculos – lovitură de trăsnet -, care a produs pagube însemnate. În zilele următoare, după ce „Mesagerul de Neamț” a dat semnalul, a ieșit la iveală că și alte instituții au fost afectate – Biserica „Sfântul Ioan Domnesc”, Muzeul de Artă, Direcția de Asistență Socială, Primăria Piatra Neamț și, surprinzător pentru mulți, Teatrul Tineretului. Aici, o comisie constituită în acest scop, a constatat pagube atât de mari, încât a fost alocată și cea mai mare sumă – 300.000 lei -, pentru a demara proiecte pentru remedierea lor. Nu discutăm aici cum au fost constatate pagubele, reținem doar că TT are nevoie urgentă de reparații și investiții. Câte din cauza trăsnetului și câte din cauza măgăriilor făcute de toți cei răspunzători de lucrările executate în proiectul care a avut în vedere lucrările în zona Curții Domnești din Piatra Neamț, este întrebarea la care răspunde, involuntar, comisia de constatare. “Mesagerul de Neamț” a scris ani de zile despre ele și a fost nevoie de un fenomen meteorologic pentru ca acestea să revină pe agenda publică.
Comisia care a constatat daunele la Teatrul Tineretului:
Președinte: Olivia DAVID – Consilier Instituția Prefectului
Membrii:
- ing. Mihnea-Petru STAN – Consiliul Județean Neamț;
- ing. Romeo GAVRILIU – Inspectoratul Județean în Construcții Neamț;
- Roxana JOSANU – Director executiv Direcția Județeană pentru Cultură Neamț;
- Constantin SOROCEANU – Director marketing Complexul Muzeal Național Piatra Neamț;
- dr. prof. pr. Ovidiu COJAN – Preot paroh Parohia „Sfântul Ioan Domnesc” Piatra Neamț;
- lt. Dragoș Ioan ARITON – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Petrodava al Județului Neamț
Pagube constatate în urma fenomenului meteorologic
În procesul verbal întocmit la cald de comisie scrie că ”urmare a inspecției vizuale efectuată pentru evaluarea stării tehnice s-a constatat faptul că fenomenul meteorologic produs în data de 22 august 2022, orele 15,42 asupra instalației de protecție la trăsnet a Turnului clopotniță a afectat parte din componentele instalațiilor electrice interioare din clădirea Teatrului Tineretului producând:
– decalibrarea unor siguranțe diferențiale care echipează tablourile electrice;
– supraîncălzirea și deteriorarea unor circuite electrice care echipează sediul;
– avarierea unor echipamente care echipează rețeaua internă de telefonie și internet prin arderea unui switch Micro Tik 326-24G-2S și a unui laptop aflat în utilizare la momentul producerii descărcării electrice, precum și avarierea instalației electrice a autocarului staționat în curtea teatrului”.
Trecând peste gluma cu autobuzul afectat, putem accepta că restul constatărilor sunt valide, chiar dacă au fost făcute fără aparate de măsură și control. Și cam atât putem reține din documentul amintit cu privire la efectul direct al trăsnetului asupra TT.
Constatări care dau fiori
Fără a intra în detalii, o vom face pe larg cu alt prilej, doar consemnăm ce a constatat comisia, lucruri care țin de modul în care au fost concepute și efectuate lucrările în TT, în cadrul proiectului de reabilitare. Lucrurile încep abrupt, suntem atenționați că ”echiparea scenei nu asigură condițiile necesare alimentării instalațiilor de iluminat și forță”. Dincolo de limbajul tehnic asta ar putea însemna că există oricând un pericol care nu are nimic de-a face cu un trăsnet, dar el este unul real, de fiecare dată când instalația respectivă este utilizată. În general la repetiții și în spectacole cu public, dacă asta înseamnă ceva. Și dacă au putut constata asta un istoric, un preot și un director de marketing, probabil lucrurile puteau fi descoperite și în timpul controalelor periodice ale celor îndreptățiți să le facă, ISU, ANRE, că așa ni s-a spus, sau cine mai știe cine.
Mai departe, comisia constată că ”sunt adoptate soluții de alimentare direct din tablou a instalațiilor prin blocarea unor disjunctoare care au rolul de a limita instalarea de noi consumatori pe un circuit electric”. Deci utilizatorii au improvizat la nivelul tabloului electric. Dacă adăugăm că, la nivelul echipării scenei, sunt probleme, tabloul general, ca și cel electric arată urât. Mai puțin pentru cei care, repetăm, au făcut controale perioadice.
Concluzia vine tot de la comisie: ”Conținutul documentaţiei tehnice puse la dispoziție pentru efectuarea verificărilor nu asigură o bună trasabilitate a lucrărilor pentru toate etapele care privesc proiectarea, execuţia, recepţia la terminarea lucrărilor de construcții, efectuarea lucrărilor periodice de întreținere a instalațiilor și certificarea calitativă a acestora referitor la aptitudinile de utilizare, la componentele materialelor care alcătuiesc instalațiile electrice de curenți tari, iluminat exterior și decorativ și prize și curenți slabi din Teatrul Tineretului și care să ateste faptul că sunt respectate toate reglementările tehnice aplicabile”. Altfel spus, haos în documentele obligatorii la un asemenea proiect de anvergură, pentru care s-au cheltuit peste 9 milioane de lei.
Trecem peste constatări tehnice cu privire la instalația de protejare împotriva trăsnetului – unde nu s-a respectat proiectul și spunem doar că ”Prin amplasarea prizei de pământ în interiorul podului clădirii nu este asigurată izolarea traseului conductoarelor de coborâre de elementele constructive ale șarpantei din lemn, cerință impusă de Normativul I7-2002 privind proiectarea, execuția şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, respectiv ale Normativului I20-2002 privind protecția construcțiilor împotriva trăsnetului”. Ceea ce ar însemna că nu este în regulă. Că nu a fost respectată legea și că lucrurile erau vizibile rău pentru toți care au efctuat controale.
Și dacă tot am amintit de podul teatrului să cităm, în treacăt, că ”Structura din lemn a șarpantei alcătuită din căpriori, grinzi, stâlpi, astereală prezintă degradări biologice vizibile datorate procesului avansat de descompunere a lemnului, sub formă de putregai, ca urmare a infiltrării apelor provenite din precipitații ca urmare a adoptării unor soluții de proiectare și execuție a lucrărilor de consolidare și restaurare inadecvate”. Noroc de trăznet că s-a urcat cineva în pod să constate ceva atât de evident. Și au mai constatat că nu sunt vizibile intervenții asupra ”elementelor structurale ale șarpantei”, care să ateste înlocuirea lor, așa cum era scris în proiectul aprobat. Era o lucrare obligatorie, la o clădire veche și cu probleme. Că între timp s-a mai consemnat o intervenție la acoperiș, e altă poveste, dar nici atunci nu pare să se fi atins cineva de elementele de structură ale acestuia, cele degradate în timp. Evident, vom reveni.
Valentin BĂLĂNESCU