Scandalul iscat la început de noiembrie 2016, când Biroul Rutier din cadrul Poliției Piatra Neamț a rămas în doi oameni, după ce din compartiment au fost reținuți pentru acuze de corupție restul, în frunte cu șeful lor, are ecouri și acum. La acel moment, cercetările procurorilor DNA vizau 13 lucrători, între care și șeful de birou, comisarul șef Viorel Andronic. În timp, toți au ajuns la judecată, parte au recunoscut faptele și au primit pedepsele. Aceștia au fost condamnați definitiv la închisoare cu suspendare între 2 și cel mult 3 ani. Singurii din acel lot care încă se mai judecă și acum sunt agenții Greaca Marius Laurențiu și Neamțu Constantin. Pe 20 aprilie 2023, Greaca a fost condamnat la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare, pentru că a luat șpagă de 52 de ori, dar a și dat în două rânduri. Pentru 4 fapte de fals intelectual judecătorii au dispus exonerarea de răspundere penală pentru că infracțiunile s-au prescris între timp. Confratele Neamțu a fost pedepsit cu 5 ani și 2 luni de închisoare pentru 32 de șpăgi plus două fapte de dare de mită. Având în vedere faptul că ceilalți acuzați din același dosar, inclusiv ofițerul, au fost pedepsiți pentru fapte similare, dar au primit condamnări care nu presupun încarcerarea, este firească întrebarea dacă nu cumva în ce-i privește pe Greaca și Neamțu instanța a fost prea dură, iar pedeapsa este disproporționată cu faptele. Comparativ cu aceleași acuze ca și colegii de birou care au sentințe definitive fără executare, hotărârea judecătorilor pare disproporționată. Motivarea magistraților face lumină în acest caz și explică cum s-a ajuns la închisoare cu executare. Trebuie spus totuși că decizia Curții de Apel Bacău nu este definitivă.

”Măsura” mitei: un punct amendă. Unii au dat bacșiș la șpagă

Aproape toți cei din Biroul Rutier Piatra Neamț au fost acuzați de procurorii DNA că, atunci când ieșeau la controale în trafic, făceau în așa fel încât să nu aplice amenzi, ci determinau șoferii, care oricum erau în culpă, să dea bani cu titlu de mită. Suspiciunile au ajuns și la urechile celor de la  anticorupție care au reușit să monteze în autospeciala de la rutier tehnică de înregistrare audio-video fără ca acest lucru ”să răsufle”. Polițiștii rutieri și-au văzut de treabă, fără să știe că sunt monitorizați audio-video. Înregistrările au relevat faptul că șpaga era colectată separat de banii încasați din amenzi, într-un caiet ce era ascuns de văzul lumii și era ținut tot timpul în torpedoul autospecialei de serviciu. Strict în ce-i privește pe Greaca și Neamțu “măsura“ mitei era valoarea unui punct amendă, la acel moment însemnând 105 lei. Ca o picanterie, trebuie spus că într-un caz în care șoferul vinovat a dat mită 110 lei, polițiștii s-au arătat dispuși să dea restul de 5 lei, au mimat acest gest fără o finalitate efectivă, dar omul s-a lăsat păgubaș și… a dat bacșiș la șpagă. Totuși, în funcție de contravenție, dar și de disperare, de cele mai multe ori conducătorii auto dădeau mai mult, indiferent care din cei coruptibili era de serviciu pe mașina cu radar. La final de zi, banii erau împărțiți între cei doi agenți care erau pe tură. Revenind la Greaca și Neamțu, în două rânduri aceștia s-au simțit generoși și au dat o cotă din ”încasările” zilnice și comisarului șef Andronic, la rândul lui acesta fiind condamnat penal pentru șpagă după același ”modus operandi”.

Primele pedepse: 7, respectiv aproape 6 ani de închisoare

Primele sentințe din această cauză ce a ajuns la judecată în 2017 au fost date în februarie 2021. Din cei 13 deferiți justiției, cele mai mari sancțiuni au fost cele dispuse împotriva lui Greaca, care a primit 7 ani și 2 luni de detenție, și Neamțu, care a fost pedepsit cu 5 ani și 8 luni. Au declarat apel, dar și DNA, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis rejudecarea pe motiv că nu a fost un complet specializat. Așa se face că, din nou, cauza a ajuns la Curtea de Apel Bacău, unde parte din făptași au cerut judecarea pe procedură simplificată, recunoașterea pentru reducerea pedepsei cu o treime. Pentru cei care nu au recunoscut sau nu și-au precizat poziția, a fost o nouă disjungere. Judecata a continuat, alt lot a fost condamnat, și s-a dispus o nouă separare, pentru Greaca și Neamțu. Practic, procesul pentru ei a început pe 21 mai 2021.

”Inculpații nu au sustras nici uniforma, nici autospeciala…”

În fața completului, cei doi agenți au apelat la diverse tertipuri pentru a obține schimbarea încadrării juridice a faptelor în unele cu pedepse mai blânde. Pentru început s-a solicitat transformarea șpăgii în… delapidare. Ambii au arătat că nu poate fi vorba de însușirea banilor de la șoferi, ci eventual nepredarea sumelor încasate la casieria IPJ. Apoi, s-a solicitat să se constate că ar fi înșelăciune, motivat de faptul că deși erau repartizați ca agenți de rutier în Piatra Neamț, ei au oprit conducători auto și în alte zone, inclusiv în Girov, Borlești, etc. Au declarat că nu ar fi avut competență pe unele rute, contravenienții au fost în eroare, deci… țeapă, sau tehnic spus, înșelăciune.

”Apărările inculpaţilor în sensul că deseori au depăşit zona în care erau planificaţi în data respectivă pentru a acţiona pe autospeciala cu radar ar avea consecinţe asupra elementelor constitutive ale infracţiunii, echivalând cu primirea sumelor de bani în afara exercitării atribuţiilor de serviciu sunt nefondate, întrucât organele de poliţie rutieră îşi exercită atribuţiile de serviciu în baza legii, nu a planificărilor serviciilor pe autospeciala dotată cu radar. Chiar de ar fi adevărat, această nerespectare a planificării poate atrage cel mult o sancţiune din punct de vedere disciplinar, dar nu are consecinţe din punct de vedere al infracţiunii de luare de mită. Atâta vreme cât inculpaţii se aflau în timpul serviciului, în uniformă, fiind planificaţi pe autospeciala dotată cu radar, atribuţiile exercitate de aceştia au legătură cu serviciul. Inculpaţii nu au sustras nici uniforma, nici autospeciala dotată cu radar pentru a comite fapta de înşelăciune”, conform hotărârii Curții de Apel Bacău.

Tupeu: ambii au cerut achitarea

În timpul procesului, în instanță, au fost vizionate înregistrările audio-video ce au fost făcute în autospeciala de poliție în timpul cât cei doi erau pe teren. Chiar dacă la anchetă au recunoscut faptele, la instanță au invocat că înregistrările ar fi măsluite și în consecință nu au valoare probatorie și sunt nule. Și această cerere a fost respinsă de judecători care au apreciat-o ca fiind pur speculativă. Printre altele s-a invocat și faptul că declarațiile martorilor ar fi fost trunchiate, judecătorii apreciind că este nefondată pentru că toate celelalte probe susțin faptul că șoferii aveau reprezentarea că dau mită pentru că nu li se aplica nici o sancțiune și nu li se elibera chitanță iar ”în cadrul declaraţiilor de martor au arătat că au cunoscut realul, titlu al înmânării sumei de bani ca fiind acela corespunzător infracţiunii de dare de mită”, se arată în documentul citat. Pe lângă respingerea depozițiilor a doi martori, despre care s-a susținut că ar fi fost obținute ilegal, acuzații au solicitat și restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, ori întoarcerea dosarului în procedura de cameră preliminară, acest din urmă demers nefiind prevăzut de lege. Și această inițiativă a fost stopată de instanță. Însă, tupeul maxim a fost atunci când au cerut în mod expres achitarea pe motiv că fapta nu există, chiar dacă la anchetă au recunoscut totul și nu au contestat probele, în prezența apărătorului ales.

Denunțuri și acorduri de recunoaștere… cu condiții

Cel mai probabil însuflețiți de faptul că ceilalți colegi au obținut pedepse fără executare, au vrut și ei același lucru prin încheierea unui acord de recunoaștere, în fapt o târguială între anchetatori și cei acuzați, ce trebuie totuși consfințit de judecători. Uitând probabil de statutul de acuzați, au pus condiții ca și cum ar fi fost de cealaltă parte a legii, iar înțelegerea nu a mai avut loc.

”(…) au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, ce au fost respinse motivat de solicitarea inculpaţilor de a beneficia de modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere”, conform instanței.

Judecătorii au mai arătat că, în ce-l privește pe Neamțu, acesta chiar a formulat un denunț în care a arătat că a comis faptele imputate cu un coleg ce inițial nu intrase în vizorul anchetatorilor. Altfel spus, agentul și-a ”turnat” un coleg.

Cu toate tertipurile de care au uzat cei doi polițiști instanța a apreciat că ”faptele reţinute în sarcina acestora sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Chiar și Greaca a fost dispus să facă denunțuri care să îi asigure confort la pronunțare. A și formulat unul pe 25 noiembrie 2016, la scurt timp după începerea urmăririi penale împotriva sa. A reclamat o faptă de abuz în serviciu, dar acest lucru nu l-a ajutat cu nimic, deoarece în respectiva cauză era deja începută urmărirea penală in rem. Apoi a ”turnat” din nou.

”Instanţa va reține că din relaţiile comunicate nu rezultă că informaţiile furnizate de către DNA ST BACĂU inculpatul G. prin denunţul în dosarul nr. 91/P/2016 au şi fost valorificate de către organele de urmărire penală, în condițiile în care denunțul din 31.01.2017 face referire la aspecte cunoscute organelor de urmărire penală ca urmare a sesizării din oficiu din 16.03.2016 în dosarul respectiv, deci pentru inculpat nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din OG nr.43/2002 nefiind îndeplinite cele două condiţii cumulative prev. de acest text de lege, respectiv denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală”.

Sfidarea instanței și atitudine nesinceră

În ce privește darea de mită, banii pe care i-a dat șefului, Neamțu a spus că totul s-a produs pe fondul constrângerii morale, dar instanța a apreciat că ”în prezenta cauză, inculpatul nu a relevat minime indicii care să facă rezonabilă ipoteza existenței unei constrângeri morale la săvârșirea infracțiunii de dare de mită”.

Judecătorii au arătat că primirea unor sume de bani de la conducători auto surprinşi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză sau a altor abateri ce constituie contravenţii la regimul rutier – nu era un fapt izolat, ci era o practică în cazul celor doi. Dovada a constat în numărul mare al șpăgilor, indiferent de modul de planificare al echipajelor de poliţie, desemnate să lucreze pe autospeciala dotată cu radar sau de componența echipajelor. S-a apreciat că toate apărările formulate au fost neîntemeiate şi contrazise de probe. Nenumăratele demersuri ale celor doi au lezat instanța care a apreciat că acest comportament trebuie să se reflecte în pedeapsă și modul de executare a acesteia.

”Considerăm că multitudinea apărărilor formulate de ambii inculpaţi în cursul judecăţii, total inconsecvente şi care se exclud una pe cealaltă – referitor la faptul că cei doi inculpaţi au susţinut ba că nu apar ei în imagini/ba că erau, dar erau pe alte sectoare de drum decât cele din planificare/ba că nu au primit bani/ba că au primit, dar erau pentru plata amenzilor pe loc/ba că nu există faptă/ba că fapta e înşelăciune sau delapidare/ba că n-au dat declaraţii/ba că nu au solicitat încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei/ba că nu au recunoscut faptele şi au semnat aceste declaraţii ce nu le aparţin, fără a le fi citite, deşi au fost asistaţi de apărători aleşi – fac dovada unei atitudini procesuale nesincere şi a neasumării faptelor comise şi consecinţelor acestora, chiar a sfidării instanţei de judecată, dacă avem în vedere probele administrate în cauză şi chiar declaraţiile date de inculpaţi în cursul judecăţii, atitudine care trebuie avută în vedere la aplicarea pedepselor şi individualizarea judiciară a acestora şi trebuie să se reflecte în modalitatea de executare a pedepselor, dacă avem în vedere calitatea inculpaţilor la data comiterii infracţiunilor de corupţie şi modalitatea concretă de comitere a acestora”, se mai arată în documentul citat.

După faptă și răsplată

Magistrații au argumentat că vor aplica pedepse diferite celor doi, în funcție de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, luându-se în considerare că legea nu prevede o sumă minimă pentru luarea de mită. În ce-l privește pe Neamțu s-a avut în vedere că gravitatea fiecărei fapte comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu este de un nivel ridicat, dar s-a luat în calcul și numărul mare de infracțiuni, 32, într-o perioadă scurtă, 22 aprilie-15 mai 2016. Judecătorii au apreciat că pentru luare de mită pedeapsa este de 4 ani și 6 luni de închisoare, plus 2 ani pentru dare de mită. Prin contopirea pedepselor a rezultat o sancțiune de 5 ani și 2 luni de închisoare. Pentru Greaca, cu 52 de șpăgi în mai puțin de 10 zile, perioada 22-30 aprilie 2016, și două fapte de date de mită, pedeapsa rezultantă a fost de 6 ani și 2 luni de închisoare. Legea pedepsește faptele de luare de mită cu 3 până la 10 ani de închisoare, dar pentru forma calificată limitele cresc cu o treime, deci între 4 și 13 ani.

”Instanța a aplicat fiecăruia dintre inculpați pedepsele totuși orientate mai mult spre minimul special prevăzut de legiuitor, de 4 ani închisoare, (maximul pentru infracțiune de luare de mită fiind 13 ani și 3 luni închisoare), iar o pedeapsă sub acest minim nu poate fi dispusă decât dacă s-ar identifica elemente ce ar putea fi calificate drept circumstanţe atenuante sau aplicarea reducerii legale de 1/3 cf. art. 396 al. 10 Cpp, ceea ce nu este cazul în speță”, conform Curții de Apel Bacău.

Pedepse definitive

Acuzele de corupție în rândul lucrătorilor din cadrul Biroul Rutier al Poliției Piatra Neamț de la finalul anului 2016 au declanșat cel mai mare scandal care a zguduit Inspectoratul de Poliție Județean Neamț. La început de 2017 procesul a început cu 7 polițiști în stare de arest preventiv. Erau privați de libertate la acel moment Andronic Viorel, comisar șef de poliție, la data faptei având atribuții de conducere a activității Biroului Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț și agenții Ciolpan Iulian, Greaca Marius Laurențiu, Miziligeanu Bogdan Andrei, Covasan Dragomir Loredan, Neamțu Constantin și Berbec Ionuț Alexandru. Au fost trimiși în judecată, în același dosar, alți 6 polițiști ce erau sub control judiciar: Gălușcă Ioan Alexandru, Inimosu Botcă Ioan, Munteanu Marius Ioan, Popescu Ionuț, Chifu Vasile Lucian și Zaharia Adrian Ovidiu. Pe parcurs, numărul inculpaților a crescut și s-a alăturat grupului polițistul Gabriel Negoiță, denunțat de colegul Neamțu, care a susținut că au luat mită la simultan, chiar dacă ulterior, în timpul procesului, Neamțu nu a mai recunoscut acuzele de șpagă. Cu excepția lui Greaca și a lui Neamțu, care încă se mai judecă și au primit de la instanța de fond condamnări cu executare, pentru restul lotului procesul s-a încheiat cu pedepse definitive.

– Comisarul șef de poliție Andronic Viorel-3 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Chifu Vasile Lucian-2 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Inimosu-Botcă Ioan-2 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Munteanu Marius Ioan-2 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Popescu Ionuț-2 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Zaharia Adrian Ovidiu-2 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Ciolpan Iulian-3 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Miziligeanu Bogdan Eugen-2 ani și 9 luni de închisoare cu suspendare

– Agentul Covasan Dragomir Loredan-3 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Berbec Ionuț Alexandru-3 ani de închisoare cu suspendare

– Agentul Gălușcă Ioan Alexandru-2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare

– Agentul Negoiță Gabriel-2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Gabi SOFRONIA