Președintele Iohannis, profesor de succes în materie de meditații și completarea catedrei de bază cu ore de politică plătite la bucată, a propus românilor un program de ieșire din criza profundă a societății bazat pe educație. L-a numit România educată, niște băieți și fete, pardon, cum or vrea ei să fie numiți, l-au conceput cu grija de a nu deranja orgolii și simțiri europene, călcând părți bune din identitatea identitară națională. Au tăiat din orice ar fi însemnat o menținere a mândriei de a fi român și au negociat legea cu o societate civilă aleasă cu grijă, după care ne-au servit-o cu ajutorul unei coaliții grijulie să nu-i deranjeze nimeni privilegiile.

Oamenii care lucrează în sistemul educațional au fost dați deoparte, ei fiiind trecuți doar la categoria ”trebuie să facă”. Într-un dispreț profund li s-a spus că o asemenea capodoperă legislativă nu poate cuprinde amănunte materiale, cum ar fi nivelul de salarizare al profesorilor, așa că aspectul a fost ignorat cu eleganța specifică președintelui care ne-a dat-o ca ministru al educației pe Ligia Deca, după studii un substitut de Băsescu pe zona învățământului. De aici s-a ajuns la grevă. Profesorii, cu salarii mici, ignorați, umiliți, într-un sistem în care elevul poate face orice fără să fie pedepsit în vreun fel, în care părintele șterge pe jos cu școala, au vrut să fie siguri că nu vor fi săriți și de data aceasta în viitoare legea a salarizării unitare a bugetarilor. Că măcar salariile vor mai bune într-o școală care s-a îndepărtat de mult de la misiunea ei de bază. Când au deschis conflictul de muncă li s-a dat cu flit și au fost, ca de fiecare dată, ignorați. Manifestațiile din capitală și marile orașe au fost considerate mici jocuri de război ale sindicatelor, despre care politicienii spun că sunt oricum controlabile. Iar când, pe 22 mai, cu ceva timp înainte de încheierea situațiilor la clasele terminale, a izbucnit greva, toată lumea a luat-o ca pe un foc de paie. Un joc.

Negocieri în bătaie de joc

În momentul declanșării grevei semnaseră peste 150.000 de cadre didactice și circa 70.000 din personalul nedidactic – adică 75% din cei 292.000 de angajați din sistem.

Fondul conflictului, nivelul de salarizare în Educație, cu punct de plecare salariul debutantului, care este undeva la 2.400 de lei net. Se cerea ca acesta să fe raportat la salariul mediu pe economie, ceea ce ar fi însemnat o creștere substanțială, după care să se meargă pe grilă în sus. Negocierile au arătat un Guvern care, prin reprezentanții săi, s-a dovedit a fi în primă fază imun la orice doleanță. Melodia fredonată de guvernanți a fost că nu sunt bani pentru profesori, că totul va fi rezolvat prin Legea salarizării unitare și că ar fi ilegal să se dea bani acum. Argumentele profesorilor că fac o muncă cu o mare importanță socială și că merită să fie respectați pentru asta nu au impresionat pe nimeni. Abia atunci când se apropia termenul de începere a examenelor profesorii au fost auziți și parțial ascultați. Așa a venit propunerea ”vă dăm 1.000 de lei cadrelor didactice și 400 pesonalului auxiliar” și cu asta basta!

Profesorii au refuzat oferta Guvernului pentru simplul motiv că aceștia au uitat să treacă în lege principala doleanță a greviștilor, raportarea salariului unui debutant în sistem la salariul mediu pe economie.

Din acest moment, a început nebunia. În primul rând, chiar dacă știa că oferta i-a fost respinsă, Guvernul a dat un OUG prin care acorda banii respectivi, cu mențiunea că anunța încetarea oricăror negocieri. Primul dintre profesori, președintele Klaus Iohannis, aflat în Republica Moldova într-un palat specializat pe degustări de vinuri, s-a supărat și a cerut imperativ greviștilor să lase mofturile și cererile și să se întoarcă la treabă, ca să-și facă numărul de zile muncă și să nu pună în pericol viitorul unei generații și al națiunii de care au avut atâta grijă politicienii.

Mesajul președintelui Iohannis care i-a înfuriat pe greviști

”Eu sper să se înțeleagă bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală, pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Pe termen mediu și lung s-a garantat, pe termen scurt, s-au dat creșteri, iar pentru 2024 s-au dat în scris prin Ordonanță garanții că Guvernul se va ține de ceea ce a promis. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli se vor întoarce la școală și bine fac. În afară de asta, cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale? Există o generație întreagă care trebuie să dea Bacalaureatul și să meargă la universități. O generație care dă capacitatea. După ce Guvernul le-a dat tot, au primit tot ce s-a cerut, repet, tot ce au cerut, acuma în ce temei să mai continue greva? Și dacă liderii de sindicat, naționali și județeni nu se înțeleg între ei, dascălii vor înțelege foarte bine acest semnal”

Mesajul lui Iohannis a avut un efect de bunerang. Dacă unii șovăiau în a continua greva, după ce mesajul a ajuns la destinatari, lucrurile s-au schimbat și decizia a venit, greva continuă! Cerința principală a protestatarilor, o garanție oficială, prinsă într-un normativ care să garanteze nivelul salarial al oamenilor din educație și un plan de îmbunătățire a condițiilor din școli, programe de pregătire pentru profesori plătite de stat, deblocarea reală a posturilor din sistem, o creștere imediată a salarilor cu 25%.

Greva profesorilor din Neamț

Procentul celor care au intrat în grevă în Neamț a fost ca și cel național. Majoritatea cadre didactice, pentru că muncitorii și femeile de servici, de pildă, au salarii prea mici, unii sunt în prag de pensie și le e teamă că vor avea venitul și mai scăzut.

„Eu am 32 de ani de muncă și la anul, dacă ajung, ies la pensie, la 62 de ani. Înainte nu era așa mare diferență la salar între un muncitor și un om cu studii. Fata mea a făcut facultate, a intrat în învățământ, dar a plecat în altă parte, că nu se mai putea așa. Respect studiile, dar cred că ar trebui respectată și munca. Fără noi, ăștia de jos, nu se poate. Am salar de vreo 2.200 lei, iar între mine și un angajat cu doi ani vechime este o diferență de doar 100 și ceva de lei. Iar când ies la pensie vă dați seama câtă pensie voi avea? După atâția ani de muncă?” – se destăinuie o femeie de serviciu de la o școală de la țară, care de frica repercusiunilor nu a dorit să-i fie dat numele.

Doar câteva grădinițe și foarte puține școli și licee care nu au făcut grevă, fie din considerente profesionale, fie din motive financiare, mai ales când ambii soți sunt angajați în învățământ. În rest, oamenii sunt foarte hotărâți.

„Avem o doamnă profesoară care are un copil în clasa a VIII-a și unul în clasa a XII-a, sunt profesori care au copii în unul din anii terminali. Dar această grevă este pentru generațiile actuale și viitoare de elevi, pentru respectul față de dascăli, de Educație, pentru viitorul țării. Știu că sunt tot felul de informații contradictorii, dar noi nu renunțăm. Vom merge și la mitingul de mâine, din București, am fost și la greva de avertisment și la pichetarea de joi, de la Prefectura Neamț. Vreau să transmit tuturor că acționăm din responsabilitate”, a declarat prof. Anda Nacu, liderul de sindicat al Colegiului Național „Roman-Vodă” Roman.

Potrivit precizărilor lui Gabriel Ploscă (FOTO), liderul SLI Neamț, de marți, 6 iunie, greva va continua: „Răspunsul colegilor din Neamț la sondajul inițiat de FSLI este categoric și majoritar pentru continuarea grevei. Aproape 90% din cei chestionați sunt pentru grevă și după adoptarea OUG 53/2023, adică aproape 55% din cei care au semnat pentru grevă. Nici nu are cum să fie altfel, în condițiile în care în ordonanța 53 nu este nici o scăpare, totul este dinainte gândit ca să ne ducă cu vorba”.

De la ce a pornit greva generală din Educație

Sindicaliștii au sintetizat pașii parcurși până la declararea conflictului de muncă:

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“, în numele salariaților din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă, au respins ieri, 21 mai 2023, așa-zisa ofertă a Guvernului României.

ESTE greva oamenilor școlii, este greva celor peste 200.000 de angajați din învățământ, care s-au săturat de nepăsarea guvernanţilor. Este greva celor care spun răspicat: AȘA NU SE MAI POATE!

De aproape doi ani tragem semnale de alarmă, organizăm acțiuni de protest. Din anul 2021 și până în prezent, când s-a luat decizia declanșării grevei, am avut următoarele acțiuni de protest:

6 decembrie 2021 – am depus la Registratura Guvernului 163.000 de petiții ale angajaților din învățământ prin care aceștia au solicitat majorarea în regim de urgență a salariilor;
20-22 decembrie 2021 – am pichetat sediul Guvernului României;
13 ianuarie 2022 – am pichetat sediul Guvernului României;
19 ianuarie 2022 – am organizat o grevă de avertisment de două ore;
25 mai 2022 – am organizat un miting de protest în Piața Victoriei;
1 februarie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
21 februarie 2023 – am anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că vom declanșa greva generală;
29 martie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
25-26 aprilie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
10 mai 2023 – am organizat un marș de protest la care au participat peste 15.000 de angajați din învățământ;
17 mai 2023 – am organizat o grevă de avertisment de două ore.

PREŞEDINTE, Simion HĂNCESCU

PREȘEDINTE, Marius Ovidiu NISTOR

PREŞEDINTE, Anton HADĂR”

Ce a oferit Guvernul

Guvernul a venit pe final cu o ofertă prinsă în OUG 53/2023, care i-a oferit ministrului Educației, Ligia Deca, posibilitatea de a face niște calcule: „Un profesor cu studii superioare debutant are acum, fără niciun fel de alt spor, 2.376 lei net și ar ajunge, prin OUG adoptată, la 2.956 lei net. Un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic definitiv, experiență între 5 și 10 ani, va primi de la salariul actual, fără niciun fel de spor, la 2.713 lei va primi 3.365 lei net. Un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, cu peste 25 de ani vechime va trece de la 3.985 lei la 4.707 lei net”.

Ministrul Ligia Deca (FOTO) a fost urmată de ministrul Muncii, Marius Budăi, care a explicat și el că astfel vor fi majorări și la sporurile de bază.

În același timp, Consiliul Legislativ, instituția care face control de legalitate pe proiectele de ordonanță de urgență, a arătat că acest normativ ar putea fi neconstituțional, fiindcă încalcă principiul neretroactivității, prin aceea că prevede creșteri la salariile din anul 2022.

Solidarizare europeană

Greva a fost susținută imediat și de organziația sindicală europeană ETUCE, printr-o scrisoare publică, din care selectăm un fragment.

„ETUCE reprezintă 127 de sindicate din educație, adică peste 11 milioane de profesori și alte categorii de personal din educație la toate nivelurile de învățământ din întreaga Europă”, afirmă Susan Flocken, directorul uniunii sindicale. „Prin această scrisoare, ETUCE își reafirmă solidaritatea puternică cu organizațiile sale membre din România, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Națională Sindicală „Alma Mater” (Alma Mater), Federația Sindicatelor din Educație “Spiru Haret” (“Spiru Haret”) pentru greva generală care va începe luni, 22 mai 2023. (…) Împreună cu organizațiile membre din România, ETUCE solicită Guvernului României să aplice legislația în vigoare și să majoreze salariile tuturor categoriilor de angajați din educație, ale cadrelor didactice și universitare, în special ale celor nou intrate în profesie, precum și ale personalului auxiliar, administrativ și nedidactic. (…) Profesorii, cadrele didactice și alte categorii de personal din educație merită și cer, pe bună dreptate, condiții decente de predare și învățare pentru profesori și elevi, inclusiv, printre altele, încălzire centrală și instalații sanitare în toate instituțiile de învățământ din orașe și din zonele rurale; laboratoare moderne de fizică, chimie și biologie; amenajarea de terenuri și facilități sportive, precum și dotarea instituțiilor de învățământ cu infrastructura digitală și sistemele de securitate necesare pentru a asigura siguranța elevilor și a personalului din învățământ; precum și punerea la dispoziție a mai multor materiale didactice fizice”.

Consecințele imprevizibile ale grevei

Fără nici un fel de îndoială, nimeni nu se aștepta ca greva să creeze atâtea probleme guvernanților. Profesorii erau ușor de strunit prin intermediul sindicatelor, partidelor și, mai ales, al inspectorilor și directorilor bine înșurubați politic. De data aceasta n-a ținut încă, pentru că oamenii ajunși la capătul răbdării, n-au mai suportat tonul disprețuitor al negociatorilor și al președintelui. Ignorați aproape total în primele zile, chemați la discuții aproape în bătaie de joc, doar ca să li se spună că nu se poate face nimic, oamenii și-au luat protestul în propriile mâini și vor să continue greva. Mesajele pe diversele grupuri create sunt edificatoare. Şi s-ar putea să aibă un efect devastator.

Protestul radical al celor din învățământ va fi urmat de cel al cadrelor sanitare medii, care cer și ele salarii mai mari. Polițiștii au obținut deja ceva avantaje, angajații penitenciarelor cer drepturi și condiții de muncă mai bune, mecanicii de locomotive la fel, alte ategorii sociale realizează pe zi ce trece că trăim într-o societate în care politicienii și funcționarii statului sunt noua castă privilegiată, iar restul doar oameni care trebuie să se mulțumească cu firimiturile aruncate.

Dacă țara va fi cuprinsă de un val de greve, în perioada în care partidele aflate la putere sunt în ședințe de machiaj plitic pentru a schimba fața guvernării, PSD urmând să se transforme în PNL și invers, este greu de intuit în ce direcție se vor îndrepta lucrurile.

În loc de epilog

Este greu acum de anticipat cât va continua greva, mai ales că și rotația la guvernare a coaliției politice a fost decalată. Mulți profesori sunt deciși să continue protestul, în ciuda unor semnale împăciuitoare ale sindicatelor. Guvernanții vor face totul pentru a-i pune la colț pe greviști, presa cu lipici la Guvern deja a pus tunurile pe ei, părinții puși să facă presiuni asupra dascălilor, vor urma câteva execuții în public a celor mai radicali greviști. Întrebarea este, dacă profesorii nu vor ceda, cum va deconta clasa politică acest fiasco?

Cristina IORDACHE