Desfășurată pe o vreme superbă, ziua comunei Boghicea a avut de toate. Au fost prezenți foarte mulți localnici, musafiri de marcă din conducerea județului, dar și artiști binecunoscuți iubitorilor de muzică. Amfitrionul acestui important eneniment la nivel local a fost primarul Mihai Cazamir, ajutat de viceprimarul Eugen Mihai, de membri ai Consiliului Local și de salariați ai primăriei. Activitatea a debutat cu o slujbă religioasă de mulțumire, oficiată de preoții ortodocși Mihai Florea și Marius Barbacaru, asistați de preotul romano-catolic Iulian Ceobanu, de la bisericile Boghicea și Slobozia. Din partea oficilităților județene au fost prezenți Ion Asaftei – președinte al Consiliului Județean Neamț, Adrian Păduraru – vicepreședinte al CJ Neamț, Daniel Harpa – primarul oraului Târgu Neamț și președinte al PSD Neamț, Alin Antochi – fost ministru secretar de stat la Ministerul Justiției, dar și primarii Gheorghe Fron (Cornul Luncii – Suceava), Laurențiu Bebe Todireanu (Stănița), Dănuț Petraru (Bâra), dar și alte personalități de la nivel județean și local.

Cu acest prilej, familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, administrația locală le-a oferit flori și daruri: Băcăoanu Anton și Dorina, Fluierariu Victor și Doinița, Maftei Gheorghe și Mariea, Botezatu Mihai și Maria, Fron Petre și Aneta, Leahu Gheorghe și Mariea, Carare Vasile și Elena.

Primii artiști care au concertat au fost elevii Școlii Gimnaziale Boghicea, care au prezentat publicului, cu doar două zile înaintea începerii cursurilor din noul an școlar, un superb spectacol. Au urmat artiști consacrați în zona estică a județului Neamț și nu numai, respectiv, Constantin Bahrin, Ștefan Enășel, Tancău Iulia și Eduard. Totul s-a desfășurat într-o ambianță deosebită, în care a predominat buna dipoziție și, mai ales, plăcerea oamenilor locului de a fi împreună. Important este că Boghicea trece printr-o perioadă de maxime transformări, cu investiții de marcă, fenomen evidențiat de mai-marii județului, Ion Asaftei și primarii Daniel Harpa și Gheorghe Fron, originar de pe aceste locuri.

În cuvântul său, primarul Mihai Cazamir a declarat: ”Mulțumesc tuturor pentru prezență și mă refer la locuitorii comunei noastre, la oaspeții veniți de peste tot din județ. De asemenea, mulțumesc celor care ne-au ajutat în aceste zile și care au trudit pentru organizarea acestei manifestări. Comuna noastră trece printr-o perioadă cu mari investiții la nivel local. În curând vom termina un nou proiect de asfaltare în comună, după care va urma altul, care va încheia această campanie. Acum se poate circula prin comună cu mare ușurință, iar oamenii de pe aceste locuri pot să se lămurească de ceea ce spun acum. Zilele următoare vom termina și lucrările în satul Căușeni. Dar ceea ce este și mai important este că nu peste multă vreme vom avea apă potabilă peste tot în comună, la fel și canalizare. Peste un an, poate doi, vom avea rețea de alimentare cu gaze naturale, ceea ce demonstrează că nu peste multă vreme toată infrastructura comunei noastre va fi pusă la punct. Nu vom uita instituțiile locale și mă refer la școli, dispensare, cămine culturale și toate celelalte. Sunt succese pe care locuitorii comunei le merită și le văd la tot pasul. De aceea, ne bucurăm cu toții de ele. La mulți ani tuturor de Ziua comunei Boghicea!”. (Rep.)

File de istorie

În ”Dicționarul Geografic al județului Roman”, autor Petru Condrea, la 1890-1891, nota: ”Boghicea, comună rurală în plasa Siretul de Sus, în marginea de nord-est a județului și de nord-est de orașul Roman. E la o distanță de 16 km de oraș și la 5 km de reședința plășei; formează o comună, comuna Boghicea, cu cătunele Căușenii, Ghidion, Mistrea (Rogozel), Slobozia (Petrești), Vadu – Vejii (Vadu de Aramă), cu reședinţa comunei în satul Boghicea. Are 589 de familii, 622 contribuabili și 2.944 de locuitori, din care 75 știu carte și 611 case. (…) Are o biserică ortodoxă de zid și două catolice de vălătuci. Are o școală primară mixtă, care în cursul anului școlar 1886-1887 a fost frecventată de 40 elevi (38 băieți și 2 fete). Ține de circumscripția financiară Bâra. Venitul anual al acstei comunei este de 5.873 lei, din care cheltuieli de 5.802 lei. Teritoriul comunei este foarte accidentat și este impracticabil în bună parte datorită pădurilor”.