Primele părți ale materialului „Un județ după chipul și asemănarea lui Ionel Arsene” le puteți citi aici, aici, aici, aici, aici, aici și aici.
O administrație lăsată la mâna și ideile unui singur om, cu primari obligați să se supună când propuneau proiecte ideilor șefului, care le indica ce anume să facă, cu cine și cum, a dus la un blocaj nevăzut când vine vorba de atras bani guvernamentali, nu fonduri europene. Și vorbim aici despre Programul Național de Dezvoltare ”Anghel Saligny” sau Programul Național de Dezvoltare Locală.
Toate studiile, statisticile oficiale relevă, cel puțin pe ”Anghel Saligny” un fapt îngrijorător, că județul condus de Arsene ocupă ferm ultimul loc în ceea ce privește contractele semnate și investițiile aprobate. Coroborat cu faptul că județul ocupă primul loc la proiecte aprobate, dar care nu au fost contractate, obținem o imaginea care spune totul despre capacitatea autorităților locale și județene în privința accesării și implementării unor proiecte viabile pentru comunități, asta în condițiile în care există sume prestabilite la nivel județean. Tot ce trebuie să faci este să te prezinți cu proiecte viabile, pentru că fiecare unitate teritorial-administrativă beneficiază de o sumă exact stabilită.
Programul ”Anghel Saligny” – câteva cifre ilustrative
Pentru a accesa bani din acest program fiecare județ are, cum spuneam o sumă prestabilită. O analiză făcută de Expert forum, un ONG care se ocupă cu acest tip de analize, arată că există discrepanțe semnificative cu privire la modul în care au fost semnate contractele la nivel de județ – motivul nu poate fi intuit doar din datele publice și poate ține de calitatea proiectelor, respectarea procedurilor, disponibilitatea banilor, dar și de influența politică a beneficiarilor. Cel puțin la ultimul criteriu se pare că am pierdut mult, nemaiavând lideri care să conteze la nivel național. Gheorghe Ștefan conta. Culită Tărâță conta. Ionel Arsene conta. Acum, pe fondul condamnării definitive a lui Arsene, al dispariției grupării Dragnea din peisaj, al reorganizării PSD în Neamț și a luptelor pentru putere din filială, lucrurile nu stau foarte bine.
La nivelul contractelor semnate și al investițiilor aprobate, județul Neamț avea un procent de 40% din suma care i-a fost alocată, sub Vaslui, care avea 43%, celelalte județe având un avans semnificativ: Iași (74%), Suceava (61%), Botoșani (59%) și Bacău (55%).
Dacă județele Iași și Suceava, chiar și Bacăul ne așteptam să fie în față, nutream speranțe să nu fim în urma Botoșaniului și, mai ales, a celor din Vaslui. Cifrele arată însă cât de prost stăm la acest capitol, nereușind să contractăm decât sub 50% din banii alocați, în urma vasluienilor. (FOTO 1
Dacă continuăm analiza, luând ca reper luna septembrie a acestui an, la nivel de județ există un număr de 38 de contracte aprobate, dar care nu au fost contractate. Sigur, poate există și motive obiective, dar acestea există în toate județele, unde s-au semnat mai multe contracte și unde există mai puține dintre ele necontractate!
Concluzia vine de la sine, sau avem oameni mai slabi pregătiți sau există o mare nepăsare față de atragerea acestor bani, pe motiv că până la urmă tot vor veni și vor trebui cheltuiți.
Programul Național de Dezvoltare Locală – Consiliul Județean exemplu negativ
În Neamț, prin acest program au fost semnate 385 de proiecte, în valoare de 1.390.376.308 lei, conform informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și administrației.
Dintre acestea, până în iunie 2023 au fost finalizate 308, 940.690.977 lei fiind atrași în județ pe această cale destul de facilă, având în vedere că vorbim de un program guvernamental, unde banii se alocă de cele mai multe ori la nivel politic.
63 de proiecte au fost făcute de Consiliul Județean, cu o sumă contractată de 390.506.638. Aici se vede clar influența pe care a avut-o Arsene, care a luat caimacul pentru Consiliul Județean, ca să poată să finanțeze, cum spuneam… drumuri. Dintre acestea, 17 erau nefinalizate în iunie 2023. Ei bine, dintre aceste 15 au sume decontate parțial, în perioada 2015-2023 în valoare de 79.859.315 lei, toate având ca domeniu de investiție drumuri județene și poduri și podețe. Au mai rămas două proiecte unde nu s-a decontat nimic și acestea, ați ghicit, sunt exact două care privesc spitalul din Piatra Neamț. Este vorba despre Pavilionul Medical, care rezolva în proporție de 90% problemele de funcționare din spital, inclusiv chestiunea bolnavilor de cancer, din punctul de vedere al spațiilor și despre o extindere prin mansardare a Pavilionului chirurgical, care ar fi eliberat peste 700 mp de spații care puteau fi transformate în saloane sau locuri necesare direct tratamentului pentru bolnavi.
Studiul despre care am amintit semnalează anomalia la exemple negative, fiind unul dintre cele mai mari proiecte din țară pentru care nu există sume decontate!
Studiul mai face o comparație, luând ca reper execuția bugetară. Cel mai bine stau județele Brăila, Galați, Dâmbovița (94%), Maramureș (92%) și Sibiu (93%). Cele mai mici execuții sunt la județele Ilfov (67%), Brașov (68%) și Bistrița Năsăud (70%). Când vine vorba despre UAT-urile cu cele mai mari sume nedecontate, acestea sunt sunt consilii județene, cel din Neamț fiind din nou pe un loc rușinos, după Bistrița Năsăud (293 mil lei), Ialomița (137 mil lei), Suceava (120 mil lei), Neamț și Vrancea (107 mil lei).
Puțină istorie în privința investițiilor, pe vremea când eram peste Vaslui și Botoșani
În anul 2016, în noiembrie, ”Mesagerul de Neamț” făcea o analiză a banilor atrași din fonduri europene, ținând cont de raportarea la celelalte județe din regiune și la numărul de locuitori. Concluzia venea de la sine, dacă analizăm cifrele: județul Iași are o absorbție de 5,18 miliarde lei și ocupă primul loc în regiune. Bacău, județul lui Viorel Hrebenciuc la acea vreme, ocupă poziția a doua, cu 2,34 miliarde lei, urmat de Suceava, păstorită și atunci de Gheorghe Flutur, unde vorbim despre 2,12 miliarde lei. Sub județul Neamț, sunt județele Botoșani (cu 1,42 miliarde) și Vaslui (cu 947 milioane).
Raportat la numărul populației rezidente, situația pare în regulă la prima vedere, județul Iași fiind cel mai populat (787.499 locutori), doar Bacăul ieșind din rând și luând fața Sucevei, care are mai mulți locuitori, dar nu a avut tot timpul influențe la nivelul de vârf al statului.
Făcând un calcul sumar, la o populație de 450.000 de locuitori, în exercițiul financiar european trecut, aveam o absorbție de 1.000 de euro pe cap de nemțean. Comparativ cu județul Iași, este puțin; acolo vorbim de peste 1.496 euro pe cap de locuitor. La polul opus, județul Vaslui avea aproximativ 560 euro absorbiți. (TABELE 1 ȘI 2)
tabel-1 tabel-2 (2)În loc de concluzie, dacă citim cu atenție cifrele putem înțelege că în Neamț lucrurile au involuat în timp și asta s-a întâmplat exact pe timpul lui Ionel Arsene, cel care nu a avut capacitaatea de a înțelege că dezvoltarea echilibrată a unui județ însemnă mai mult decât drumuri și mulțumirea clientelei, politice sau de altă natură. Iar din punctul de vedere al grijii față de cetățean, politica de dezvoltare a serviciilor de sănătate a fost una criminală.
Pagini realizate de Valentin BĂLĂNESCU
Un comentariu
Am înțeles domnul Bălănescu foarte bine ce vreți să spuneți, că tot Raul asta care este in județul Neamț de 34 de ani u se datorează lui Arsene și numai lui Arsene! Uităm că Tarata a făcut praf și pulbere bruma aia de industrie care era în județ cu sprijinul unui Votcaroiu sau Vacaroiu că nici nu mai știu cum îi spune. Că Gheorghe Ștefan care a fost mai rău decât un capo di tuti capi din Sicilia a fost copil de mingi, deși a tăiat și a spânzurat în județ cu ajutorul lui Băsescu, treabă este clară doar Arsene este vinovat! Cu siguranță și Arsene are partea lui de vină în toată afacerea asta, faptul că s-au înconjurat numai de fufe și prosti spune totul, că nu suporta sa fie contrazis etc etc știm cu toții. De ce nu este adus el în tara, nu este adus deoarece unii se cam tem de ce știe Arsene și nu sunt puțini și nu îl vor aduce niciodată în România. Soarta!