Farcașa. DUMNEZEU ȘI PATRIA

Este titlul simpozionului desfășurat în biserica parohială ”Sfântul Ierarh Nicolae” din Farcașa , cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la ridicarea bisericii ”Sfânta Parascheva ” din aceeași localitate. După intonarea imnului de stat, a rugăciunii domnești și a cuvintelor de deschidere ale preotului paroh Cătălin- Constantin Coșulă și a primarului comunei Farcașa, Bogdan- Dumitru Țifui, au urmat conferințele invitaților :col. prof. dr. Petre Otu, gen. aviație dr. Ioan- Aurel Stanciu, academician prof. dr. Gheorghe Cliveti, plt. adj. Marcel -Nicolae Pușcașu. Col.dr. Emil- Teofil Bălteanu, prezent în biserică, a înlesnit participarea conferențiarilor. Despre patrie se rostesc mereu definiții și cuvinte exaltate, sforăitoare .Nu există o definiție plauzibilă a patriei, pentru că despre ea nu se vorbește în cuvinte. Este la înseamnă fapte, nu fanatism. Astăzi am fost ghidați spre o călătorie spirituală, identitară, chiar și interioară de povestitorii noștri. Căutăm sensul, căutăm o conexiune spirituală, dar ea este atât de la îndemâna noastră să o descoperim, să scormonim trecutul. Col. prof. univ. dr Petre Otu, președintele Comisiei Române de Istorie Militară a vorbit despre ”România în al Doilea Război Mondial. De la Stalingrad la Bătălia Moldovei- 1942-1944”. Punctele pe care le-a atins au fost despre contextul internațional al anului 1942, despre Operațiunea ”Planul Albastru”, prizonieratul lui Von Paulus și înfrângerea Germaniei. Apoi ne-a povestit cum a ajuns armata română la Stalingrad, despre operațiunile Armatei a treia și încleștarea de pe Volga, despre situația și mai grea a Armatei a patra. Alt punct atins a fost despre consecințele înfrângerii de pe Volga și Stepa Calmucă în care, dintr-un efectiv de 253.957 de luptători, 153.000 au fost luați prizonieri. Plus morții și dispăruții. Operațiunile militare au continuat pe frontul germano-sovietic din februarie 1943 până în martie 1944. Bătălia de la Kursk, Operațiunea ”Citadela”, acțiunile marilor unități române în Caucaz și capul de pod Kuban, s-au soldat cu mari pierderi umane, avioane și tancuri. Bătălia Moldovei (17 martie-23 august 1944) a fost o victorie a românilor și a germanilor la Târgu -Frumos, când s-a oprit contraofensiva rusă. Acestei bătălii, pentru că nu i s-a dat importanța cuvenită, i se cuvin reevaluări. Americanii i-au spus mareșalului Antonescu să iasă din război, altfel bombardează România. Unii spun că a fost o eroare a Mareșalului , pentru că refuzul său a declanșat Operațiunea ”Halpro”, când în noaptea de 11 spre 12 iunie s- au declanșat bombardamentele aliate asupra României. Au participat la ”măcel” 111 bombardiere. România a schimbat alianța, a întors armele și acela a fost un ultim moment în care se mai putea salva ce se mai putea salva. Consecințele au fost negative pentru România.

Generalul de aviație Ioan- Aurel Stanciu s-a referit în discursul său la aportul și jertfa de sânge a Aviației Române Regale în campania din est, unde Româna a participat cu 250 de avioane de vânătoare și a obținut 2000 de victorii.

Preotul Cătălin Coșulă a vorbit despre migrația transilvănenilor la Farcașa și în comunele limitrofe. Din cauza deznaționalizării, familii întregi, mai ales din zona Bârgaielor, s-au așezat la Farcașa, spre îngrijorarea austriecilor, aducând cu ei nume de familie și modele de biserici din lemn. Și pentru că în Farcașa minunata biserică de lemn ”Sfânta Parascheva” împlinește 250 de ani de la zidire, ne-au fost prezentate icoanele unice cu botezul Domnului, încoronarea Maicii Domnului și o strană arhierească din 1774. Icoana Sfintei Parascheva este pictată într-un peisaj autohton, având în fundal o altă biserică, ce dăinuia de pe vremea lui Bogdan și a lui Dragoș.

Academicianul prof. dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie ”A. D. Xenopol” filiala Iași a Academiei Române ne-a vorbit despre cultul eroilor și scrierea istoriei naționale. S- a referit la martirajul românesc, atroce în comparație cu alte țări, la imnul național, care este tot despre eroi, la domnitori patrioți și apărători de țară. Întoarcerea în timp mi-a revelat cât de vie este istoria, prin faptele de vitejie care s-au petrecut de-a lungul timpului. Eroii au fost cele mai altruiste ființe, au participat la consolidarea identității naționale și tradiționale. Pe unii nici nu-i vom ști niciodată. Recursul de azi la memorie a fost și pentru anonimii care au avut ”gesturi fondatoare de viață” (acad. Gheorghe Cliveti). Academicianul Gherghe Cliveti este de părere că ar trebui să existe mai multe străzi în România cu nume de eroi. Părintele Cătălin Coșulă a spus pe bună dreptate că a fost o ”întâlnire fascinantă ”, care a fost întregită prin momente artistice de excepție: tânărul teolog Dimitrie Coșulă a cântat, Maria Gherasim, prof. Vasile Găină și nepoata sa Melisa Apalaghiței au recitat. Un grup folk alcătuit din elevele Gabriela Coșulă și Alexandra Popa a interpretat ”Rănitul dintre linii” a cantautorului Mircea Bodolan.