Alegerile europarlamentare s-au desfășurat pe 9 iunie, cu toate că acestea au fost în mare parte uitate, sau poate mai bine zis ignorate, în campania electorală ce a precedat scrutinul. Comasarea alegerilor, o decizie controversată luată de coaliția de guvernare și aprobată fără ezitare de Curtea Constituțională a avut în mod clar o victimă: europarlamentarele. Un lucru absolut previzibil, care putea fi clar observat chiar din motivația care a fost dată de liderii celor două mari partide politice din România.

Liniște și stabilitate sau mici fracturi de logică

Nicolae Ciucă: „Românii își doresc liniște și stabilitate. Faptul că am decis comasarea nu e împotriva democrației, dimpotrivă, e un vot în plus pentru democrație și pentru o reprezentare corectă a românilor”.

Marcel Ciolacu: „Din statistici se arată că o să fie o prezenţă în jur de 50%. Eu stau şi vă întreb, în schimb, altceva: dacă am fi avut doar europarlamentare, vă daţi seama care ar fi fost prezenţa la alegeri? Ceea ce îmi confirmă că decizia de a fi alegerile comasate a fost una corectă”.

Sunt câteva probleme la declarațiile celor doi lideri de partid. În privința lui Nicolae Ciucă o întrebare ce se poate ar fi despre „votul în plus pentru democrație”, în condițiile în care campania comasată a ignorat aproape în totalitate alegerile europarlamentare și candidații pe care partidele le-au propus. În privința declarației domnului Ciolacu, un sondaj INSCOP de la finalul lunii ianuarie, una dintre întrebări se referea la intenția de vot la europarlamentare. Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 însemna că „sigur nu” vor participa la vot și 10 însemna „sigur da” rezultatele indicau că 50,9% au răspuns cu 10. Cu alte cuvinte, puțin peste 50% au spus că în mod sigur vor participa la alegerile europarlamentare. Chiar dacă se poate spune că unii dădeau dovadă de exces de zel, dacă obiectivul este o prezență de 50% și acesta a fost motivul comasării… se pare că demersul nu era necesar. Obiectivul se putea atinge și fără această măsură. Și poate chiar puteam avea un vot bine informat… Poate totuși ceva ce a mai contat în decizie era că același sondaj arăta că PSD lua 29,5% din voturi, PNL 18,8%, în timp ce AUR (18,4%), Alianța Dreapta Unită (12,9%) și SOS România (6,5%) erau în creștere. Bineînțeles, că nu există o dovadă că acest element a jucat un rol în luarea deciziei…

Privind strict la cifre, se poate spune că obiectivul declarat de premier a fost atins. Prezența la europarlamentare la nivel național a fost de 52,42%, și doar 47,95% în județul Neamț. Prezența la vot în 2019 la europarlamentare, în județul Neamț a fost de 43,6%, cu un total de 203.801 persoane exercitându-și dreptul de vot.

Au votat dar câți știu ce anume?

Problema apare nu la partea de prezență, ci la partea de informare. Campania electorală a ignorat aproape în totalitate alegerile pe liste pentru europarlamentare. Un lucru absolut previzibil în condițiile în care alegerile pentru locale acaparează nu doar interesul public, dar și atenția partidelor. Oricum, pe principiul că dacă lumea votează candidatul la primărie sau la președinția Consiliului Județean, trage după el și listele, poate și cele de la europarlamentare. Dar dacă suntem obiectivi, adevărul este că între cele două scrutine nu există multe semne de egalitate.

Oare câți dintre cei care au votat la alegerile de duminică, 9 iunie, știau numele celor de pe lista pentru europarlamentare, cu atât mai mult să știe ceva despre fiecare dintre cei care vor reprezenta România la Bruxelles? Alegerile europarlamentare de la noi din acest an au făcut chiar și votul la listă mai irelevant decât este de obicei. În condițiile în care Uniunea Europeană este la un moment de restriște și se vor lua decizii care vor afecta funcționarea fundamentală a acestei instituții, informarea votanților români a fost la un nivel minim. Chiar dacă prezența la vot a fost la un nivel mai mare, se poate susține că votul informat a fost la un nivel mult mai scăzut. Pentru că o campanie electorală, deși poate fi deranjantă pentru unii, atât alegători, cât și candidați, are rolul de a informa. Timp de o lună de zile partidele își prezintă „produsul” și cetățenii care doresc, pot afla informații. Cât de „reale” sunt aceste informații este discutabil… dar măcar există programe, promisiuni care ajung la alegători, ei urmând să decidă. Ce informații despre europarlamentare au fost transmise în această campanie? Răspunsul poate fi dezolant.

Mai mult ca niciodată s-a votat partidul!

La aceste alegeri oamenii nu au votat pentru europarlamentari, au votat pentru partidul care i-a pus pe listă. Au primit un buletin și au votat ce au votat și la locale. Asta în condițiile în care se anunță 4 ani în care Uniunea Europeană se va confrunta cu cele mai mari provocări din istoria sa. Printre problemele care se vor dezbate se numără: reîntoarcerea ideii unei Europe cu două viteze, extinderea Uniunii spre est, reglementarea inteligenței artificiale, protejarea vieții private, poziția Uniunii privind migrația în creștere, posibilitatea creării unei armate a Uniunii Europene, poziția față de războiul din Ucraina, fondurile europene pentru exercițiul următor, autonomia statelor membre vs funcționalitatea Uniunii, posibilitatea suspendării dreptului de veto al statelor, extinderea zonei euro… Ca să nu mai vorbim despre faptul că euroscepticii au câștigat multe locuri în Parlamentul European, punând sub semnul întrebării chiar funcționarea instituției. La astea se adaugă, bineînțeles, elementele curente și toate problemele, care sigur vor apărea, dar pe care nu le putem prevedea în acest moment.

O întrebare atât pentru electorat, cât și pentru partide: știți care este poziția aleșilor la Parlamentul European pe măcar 3 dintre toate aceste probleme? De exemplu… ce crede XXXX (poziția 3 sau 4 de pe liste) despre problema migrației? Pentru că voturile lor vor conta. Este adevărat că poate nu vor avea impactul pe care un primar îl are asupra comunității locale, dar deciziile luate în Parlamentul European afectează clar și direct viața tuturor românilor. Oare chiar nu merita să discutăm toate aceste lucruri?

Euroscepticismul crește prin dezinformare, dar și prin neinformare

Putem crede în argumentul dat de partidele politice privind motivația comasării alegerilor. Dar putem oferi și o variantă alternativă: euroscepticismul în România a crescut. Europarlamentarele erau primele alegeri într-un an electoral, decisiv pentru formațiunile politice mari ale României. Dintre toate rundele de scrutin din acest an, europarlamentarele erau și cele mai susceptibile de a da o surpriză. Guvernarea PSD-PNL, în ciuda declarațiilor triumfătoare care au împânzit campania electorală, a stârnit și destule nemulțumiri în rândul populației, lucru inevitabil de altfel. În pole-position pentru a specula momentul europarlamentarelor era AUR. Cu un discurs critic la adresa UE, cu unele argumente care cu greu puteau fi combătute, făceau o notă discordantă față de toate celelalte partide politice și ar fi putut acumula în jurul lor un electorat numeros. Putea apărea și o mișcare contra celor de la AUR, ceea ce ar fi ajutat mai mult USR. Este imposibil de spus cu acuratețe ce rezultat ar fi obținut aceste partide mai mici, dar putem presupune cu grad mare de încredere că ar fi fost mai bun decât cel obținut după comasare. Un astfel de rezultat ar fi putut folosi AUR în lunile dinainte de campaniile următoare, putea aduce mai mulți oameni în partid, discursul public ar fi analizat prestația bună și… cine știe ce s-ar fi întâmplat?

Bineînțeles că scenariul de sus este doar o presupunere, pentru cei care ar putea crede că argumentul dat de coaliție nu a fost complet sincer. Ar fi existat pericolul ca România să trimită mai mulți „eurosceptici” la Bruxelles. Corect, dar în același timp realitatea este că acest curent există în România. Există și motive reale pentru acest lucru, există și manipulări. Doar ignorând problema, aceasta nu va dispărea. Partidele politice puteau accepta dezbaterea, existau argumente pentru a arăta că Uniunea Europeană reprezintă un plus pentru România: garanții de securitate, fonduri europene, libera circulație… Dar discuția nu a avut loc.

La finalul discuțiilor rămâne rezultatul

Rezultatele, au arătat că decizia politică de comasare a alegerilor a fost una câștigătoare pentru coaliția de guvernare. Un scor de peste 50% înainte de redistribuiri, AUR ținut sub 20% și, în mod surprinzător, neavând sprijinul contat din diaspora, Alianța Dreapta Unită la limită pentru a intra în Parlamentul European – toate obiectivele par a fi fost atinse.

România va trimite la Bruxelles o majoritate de europarlamentari „moderați”, de care era mare nevoie pentru a ține sub control valul „suveranist” care a zguduit multe țări europene. În Franța partidul lui Marine Le Penn, Rassemblement National a câștigat o victorie zdrobitoare, în urma căreia președintele Macron a decis să dizolve Parlamentul. Alternativa pentru Germania, partid considerat de extremă dreapta, a luat un deloc surprinzător loc 2 în alegeri și vor avea o pozitie  importantă. Partidul FPO, considerat tot de extremă dreapta s-a impus în Austria. Nu trebuie uitați cei de la Fidesz, din Ungaria, care au câștigat alegerile, chiar dacă la un scor mai mic decât s-a așteptat. Conservatorii s-au impus și în Italia, partidul premierului Giorgia Meloni impunându-se în alegeri.

„O zi bună pentru Partidul Popular European”, a fost mesajul transmis de Ursula von der Leyen, în ciuda acestor rezultate. „Am câștigat alegerile europene”, a continuat ea, adăugând că vrea să lucreze „cu cei care sunt pro-europeni, pro-Ucraina, pro-stat de drept”. Europarlamentarii României vor avea un cuvânt important de spus în deciziile și balanța puterii la Bruxelles.

Păcat că nu știm mai multe despre ei…

Vlad BĂLĂNESCU