Am încercat să aflăm ce-și doresc, cum gândesc și care sunt opiniile celor care au absolvit liceul în promoția 2024, în licee și colegii din Piatra-Neamț, chiar înainte de examenul de maturitate. Ne-a interesat în mod special cât de mulțumiți sunt ei de școala românească, ce ar schimba și cât de pregătiți pentru viață se simt după 12 ani de studiu.
Ce-i lipsește îmvățământului? Gândirea critică și metacompetențele!

Raul Ionuț Hâșie, clasa a XII-a E, este unul dintre cei 6 și intenționează să studieze la București, la Facultatea de Matematică și Informatică, “întrucât Capitala oferă mai multe oportunități de a te dezvolta. Deși studenția în străinătate pare tentantă pentru mulți, nu m-am gândit să studiez în străinătate deoarece mijloacele de a evolua profesional s-au îmbogățit în România. Legat de carieră, îmi doresc să lucrez în domeniul informaticii. Eu fiind o fire curioasă, pot spune că îmi place informatica pentru că este un domeniu în plină dezvoltare și în care mereu descoperi noutăți. Mi-aș dori ca primii ani în acest domeniu să mi-i petrec în țară, din aceleași motive ca în cazul studenției”.
Din perspectiva lui Raul, ca absolvent al învățământului preuniversitar românesc: “Aș oferi mai multă libertate copiilor de a-și urma pasiunile, pentru că performanța este mult mai plauzibilă într-un domeniu care te pasionează. O lacună considerabilă a învățământului românesc este modul în care se desfășoară orele. Modul de predare ar fi bine să îmbine tehnologia și să fie mai interactiv astfel încât să dezvolte gândirea critică și metacompetențele (disciplină, autonomie, gândirea de designer și capacitatea de a identifica oportunități) de care oricine are nevoie în viață”.

Își dorește o carieră de inginer în IT și va rămâne în țară “pentru că este o țară ce are potențial în ceea ce privește domeniul IT, dar cel mai probabil mă voi muta într-un oraș important la nivel național”.
În privința schimbărilor pe care le consideră necesare “Sunt multe lucruri ce trebuie schimbate în învățământul românesc. În primul rând, materiile trebuie structurate astfel încât să fie relevante pentru viitorul unui elev și axate pe ceea ce trebuie să se studieze, în funcție de profilul pe care este acesta. Spre exemplu, ar trebui ca, până în gimnaziu, inclusiv, să se formeze baza generală a copilului, iar, apoi, de la liceu, când acesta își alege o specializare, să se studieze materiile de interes pentru respectivul profil. Totodată, consider că ar trebui introduse și niște materii care îi pregătesc pe elevi pentru viață, cum ar fi economia (eu am studiat această materia doar în clasa a XI-a), un domeniu care, vrem sau nu vrem, ne influențează. În al doilea rând, examenul de bacalaureat ar trebui restructurat astfel încât să fie atestate adevăratele competențe și aptitudini pe care un elev le-a dobândit pe parcursul liceului și, în același timp, să fie axat pe materiile de profil. Dacă examenul de evaluare națională atestă minimul de cunoștințe generale pe care un elev le-a dobândit pe parcursul gimnaziului (după structura pe care am dat-o eu în 2020), bacalaureatul, cel puțin la limba și literatura română, încurajează învățatul pe de rost, din cauza subiectului al III-lea. După părerea mea, examenul maturității la această materie ar trebui să vizeze înțelegerea unui text citit, exprimarea opiniei sub formă de eseu (actualul subiect I), dar, totodată, consider că este binevenită introducerea gramaticii în programa de liceu”.
Mai multă pregătire pentru viață

“Aș vrea să rămân în țară, dar în funcție de oportunitățile apărute iau în calcul și o carieră în străinătate. Din punctul meu de vedere cea mai mare problemă a învățământului românesc este faptul că nu te ajută să descoperi care sunt valorile, aspirațiile și cum să le valorifici. Se pune accent pe memorat și prea puțin pe gândire. Din fericire, eu am avut niște profesori extraordinari care m-au ajutat enorm în dezvoltarea mea și de aceea le sunt recunoscător”, spune Matei.

“Ar trebui investit mult mai mult în învățământ și, implicit, în calitatea acestuia. Oamenii pasionați nu mai sunt atrași de meseria de profesor, deoarece salariile sunt mici și volumul de muncă prea mare, ceea ce rezultă în profesori slab pregătiți. Condițiile din școlile românești nu sunt nici ele cele mai fericite, fără produse de igienă, căldură sau alte asemenea… Ce putem să mai spunem de dotările din laboratoare și materiale didactice auxiliare? Cum ar putea concepte dificile să fie explicate fără a demonstra importanța practică a acestora într-un laborator? Cum ar putea chimia sau fizica să fie atractive când sunt predate doar la un nivel pur teoretic? Cred că într-o anumită măsură școala românească te pregătește pentru viață. Dacă ești dispus să înveți îți oferă un bagaj suficient de cunoștințe pentru viață”, spune Theodora.

“Prefer să cred că, până îmi voi finaliza studiile, țara se poate schimba în bine, într-un mediu care să ofere mai multe oportunități tinerilor, să aloce mai mult interes educației și culturii, să ofere un nivel de trai mai bun si transparență în instituțiile statului. Adesea aud că schimbarea o vom face noi, tinerii, însă acest lucru este foarte greu atunci când părerile noastre și problemele cu care noi ne confruntăm nu par să conteze pentru persoanele care dețin puterea în România. În cazul în care, după ce îmi voi termina studiile, nu voi simți că a avut loc o schimbare, sigur voi lua în considerare varianta de a pleca într-o țară mai dezvoltată”, spune Alexandra.
Crede că “foarte multe lucruri ar putea fi schimbate la învățământul românesc. Materia stufoasă, în special la disciplinele care nu țin de profilul ales, ar putea fi simplificată pentru a permite elevilor să se concentreze mai mult pe domeniile lor de interes principal și pentru a reduce încărcătura de lucru neesențială. Testarea elevilor este bazată în principal pe memorare și nu pe inteligență sau abilități practice. Lipsa de sprijin în orientarea carierei reprezintă o problema majoră. Am observat că foarte mulți elevi de clasa a XII-a încă nu știu ce carieră își doresc să urmeze. Există o presiune constantă asupra noastră, încă din clasa a VIII-a, să alegem profilul potrivit, dar nu suntem ajutați în luarea acestei decizii. Introducerea unor ore OBLIGATORII încă din ciclul gimnazial, în toate școlile, în care să putem discuta cu niște persoane specializate (consilieri de carieră) care să ne îndrume în acest sens ar fi extrem de benefică”.
Referitor la „Cât de mult te pregătește pentru viață școala românească?”, consideră ”că programa nu ne pregătește aproape deloc în acest sens, însă primim lecții de viață valoroase din discuțiile pe care le purtăm cu unii dintre profesorii noștri. Chiar în discursul pe care l-am ținut la festivitatea de absolvire am încercat să subliniez faptul că există și profesori care nu ne împărtășesc doar cunoștințe la materiile pe care le predau, ci și lecții de viață care ne arată ce înseamnă să fii, cu adevărat, om”.

“Nu m-am decis dacă rămân în țară sau nu, deoarece încă nu știu ce îmi rezervă viitorul, în materie de oportunități, dar în principiu, doresc să rămân în țară. Consider că cel mai important lucru care ar trebui schimbat în învățământul românesc este programa școlară, deoarece este învechită, iar un al doilea lucru ce ar trebui făcut este încurajarea profesorilor tineri, care au o viziune mai fresh, deoarece mulți dintre ei nu găsesc posturi libere, din cauza profesorilor bătrâni care nu doresc să renunțe la post. În ceea ce privește pregătirea pentru viață, consider că școala nu pregătește elevii suficient pentru greutățile vieții”, spune Călin.
Modernizarea metodelor de predare
Printre șefii de promoție din Piatra-Neamț, la Colegiul Național “Petru Rareș”, profilul real, l-am reîntâlnit pe olimpicul George Alexandru Berea, cel care a obținut mențiunea de onoare la etapa națională a olimpiadei de fizică și s-a calificat în lotul lărgit al României pentru Olimpiada Internațională de Fizică. Pregătit de prof. Grigoruță Oniciuc, directorul colegiului, George vrea să meargă la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice din București.
“Legat de carieră, sunt câteva posibilități care mi-au stârnit interesul, cum ar fi: back end developement, data science, machine learning, proiectare hardware, sau o carieră universitară, dar mă aștept să învăț mai multe despre aceste domenii și să descopăr altele noi în timpul studiilor. Momentan nu plănuiesc să plec din țară, dar nu exclud posibilitatea de a pleca în viitor, dacă mi se prezintă oportunități mai bune decât în România”, spune George.


Bianca a participat în acest ultim an de liceu la naționala de Limba Germană Modernă și a obținut premiul al II-lea la Olimpiada Județeană de Logică, Argumentare și Comunicare. Aspiră la o carieră profesională în domeniul juridic, în țară, și a ales continuarea studiilor la Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Angela CROITORU






Un comentariu
Bună seara!
În fiecare an se premiau șefii de promoții de la gimnaziu și liceu.
Anul acesta(2024) cand?
Consider ca și ei merită un feedback din partea autorităților!
Va multumesc pentru răspuns!