După ani în șir și nenumărate procese în care magistrații au stabilit că administrativ, Cheile Bicazului aparțin de județul Neamț, autoritățile din Harghita nu renunță. Chiar dacă hotărâri judecătorești definitive atestă apartenența Cheilor la Neamț, cei din Harghita au încercat, pentru că au avut posibilitatea, să schimbe situația decisă de cea mai mare instanță din țara noastră, Înalta Curte de Casație și Justiție. UAT Harghita, prin Consiliul Județean Harghita, a făcut o nouă încercare și la finele celei de-a doua decade a lunii iulie a depus pe rolul instanței supreme un recurs la o sentință de revizuire pe care judecătorii s-au pronunțat în luna aprilie a anului în curs.
Primul termen în proces a fost stabilit la data de 4 noiembrie, când instanța s-a pronunțat prin sentință definitivă. „Minuta deciziei civile nr. 237. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta U.A.T. Județul Harghita – prin Consiliul Județean Harghita împotriva Deciziei nr. 2459 din 25 aprilie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 2688/1/2023. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 noiembrie 2024”, este hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
O luare de poziție, în urma deciziei ICCJ găsim pe site-ul Consiliului Județean Neamț: „Este încă o victorie în instanță, iar Cheile Bicazului rămân în județul nostru. Totodată, țin să apreciez buna colaborare cu județul Harghita și îmi doresc noi proiecte comune de dezvoltare turistică a zonei.
Până la urmă, indiferent de litigiile de hotar, care durează de peste 10 ani, cel mai important este să existe proiecte comune, în beneficiul cetăţenilor ambelor județe și al turiștilor. “, a declarat Daniel Vasilică Harpa, Președintele Consiliului Județean Neamț.
Nu este primul proces prin care județul Harghita încearcă să-și atribuie apartenența teritorială a Cheilor Bicazului și chiar dacă judecătorii au emis hotărâri definitive, autoritățile din județul vecin au uzat de tot ce le-a permis legea, căi de atac ordinare și extraordinare, între care ultimele două de revizuire a unei sentințe definitive, apoi recurs la solicitarea de revizuire (amănunte aici, aici, aici și aici).
(G. S.)
