Cine au fost Sfinții Trei Ierarhi
Părinții noștri, sfinții creștini Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) sunt cunoscuți ca Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie). Aceasta este o recunoaștere specială de către Biserica Creștin-Ortodoxă. Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, au avut contribuții deosebite la dezvoltarea teologiei și a spiritualității creștine. Sf. Vasile cel Mare a adus importante clarificări privind Sfânta Treime și doctrina divinității. Sf. Grigorie Teologul este cunoscut pentru elaborarea doctrinei creștine despre Iisus Hristos și a îndemnat la o viață de sfințenie și contemplare. Sf. Ioan Gură de Aur a fost un mare orator și predicator, oferind învățături despre moralitate și viața creștină. Toți trei au jucat un rol activ în apărarea creștinătății, împotriva diferitelor erezii care au afectat Biserica în perioada lor. Ei au fost implicați în controverse și dezbateri teologice, contribuind la stabilirea fundamentelor credinței creștine-ortodoxe.
Tradiții de Sf. Vasile, Grigorie și Ioan
Ziua de 30 ianuarie reprezintă un praznic al sufletelor celor morți neîmpărtășiți, fiind totodată un moment de pregătire a sufletului pentru viața de apoi. Pentru bătrânii de altădată, această zi era marcată de slujbe și pomeni, iar aprinderea lumânărilor simbolizează călăuzirea vieții de aici și a celei de dincolo. Această sărbătoare, patronată de trei sfinți, este considerată a fi sub semnul unirii, o interpretare variată în credințele populare. Se spune că numele sărbătorii nu ar trebui rostit, deoarece există credința că acest lucru ar putea aduce văduvie. Fetele cred că ziua aduce noroc și șansa de a găsi un soț bun și stabil. De asemenea, se crede că grâul care nu a încolțit în toamnă va crește sub zăpadă. În contextul ciclului Filipilor, data de 30 ianuarie este considerată a fi sub influența malefică a lupului. Despre nerespectarea acestei sărbători se spunea că aduce nenorociri, de la teama și plânsul copiilor, până la atacuri asupra călătorilor și asupra gospodăriilor.
Trisfetițele, sărbătoarea sporului casei
Tradiția populară spune că această zi trebuie marcată prin aprinderea unei lumânări și oferirea de pomană pentru a lumina întreaga viață. ”Trisfetițele” este o denumire populară pentru Sfinții Trei Ierarhi, semnificând intrarea credincioșilor în biserică, considerată începutul credinței în Dumnezeu. Femeile participau la slujbele bisericii, rugându-se pentru rodirea pomilor și pentru spor la torsul lânii.
Pe data de 30 ianuarie, în sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, tradițiile populare îl numesc pe acest praznic ”Trisfetitele” sau ”Trisfetițele”. Această sărbătoare este inclusă în ciclul de sărbători din perioada Filipilor de Iarnă. Sfinților Trei Ierarhi le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, cunoscut sub numele de ”Cei Trei Crai” sau ”Craii de la Răsărit”. Se spune că acești Sfinți, cunoscuți și ca Trisfetițele, au dormit timp de 300 de ani și, la trezirea lor, au împărtășit oamenilor învățături despre faptele rele și pedepsele suferite, îndemnându-i să facă bine. Conform unor povești populare, Trisfetițele sunt adesea descrise ca având puteri de a pedepsire, fiind prezentate sub forma unor femei. Se spune că acestea puteau lua câte o mână sau un picior al celor întâlniți și le prevesteau soarta.
În unele variante, au fost înlocuite în înțelepciunea populară cu trei personaje feminine sau chiar trei fetițe, fie descrise ca mironosițe, fie ca fiind cele care i-au dăruit apă lui Dumnezeu în vremurile când acesta umbla pe pământ. Obiceiurile legate de această sărbătoare variază în funcție de regiune. În unele locuri, se făcea pomenire pentru sporul casei și pentru sănătatea trupească și sufletească a membrilor familiei. Se ofereau cărți de rugăciuni și iconițe reprezentând pe Cei Trei Ierarhi. Alții sfătuiau să ofere o candelă ca ofrandă, pentru ca viața să fie luminată pe tot parcursul anului, având în vedere reputația Trisfetițelor de a pedepsi aspru pe oamenii răi. Bolnavii erau îndemnați să se roage pentru sănătatea lor în ziua praznicului, existând credința că vor fi vindecați de către Sfinții Trei Ierarhi.
Credințe pierdute de Filipul cel Șchiop
Ultima zi din luna ianuarie era cunoscută în calendarul popular ca Filipul cel Șchiop. Conform legendei, Filipul cel Șchiop a fost pedepsit de Dumnezeu pentru că a renunțat la dreapta credință. În anumite regiuni, ultimul Filip era sărbătorit pentru ca oamenii să nu șchiopăteze. Oamenii evitau să lucreze jumătate de zi pentru a aduce noroc casei lor. În unele locuri, se credea că în această zi, lupii se ascundeau în bârlog pentru a evita să-și vadă umbra și să nu le aducă ghinion.
”Mesagerul de Neamț” urează tuturor celor care poartă numele Grigorie, Vasile și Ioan, La mulți și binecuvântați ani!
