Opera artistului pe care urmează să-l prezentăm este complexă și diversă: pictură laică și religioasă, ilustrație de carte, sculptură în lemn, artă monumentală, caricatură și design, ultimul dintre domenii fiind cel pentru care s-a pregătit în facultate în mod special (în ’96 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din București, secția design). Este un artist de mare anvergură, un fiu de seamă al Bicazului, mândrie pentru bicăjenii care l-au cunoscut de mic şi cu care păstrează legătura. Tatăl său, profesorul Traian Stanciu, îmi povestea cu mândrie de fiii săi, Cezar şi Ovidiu, care i-au moştenit veleităţile artistice. Cu profesorul din Bicaz (decedat în 2016) am coloborat intens începând cu anul 2010. La realizarea volumului „Caietele orașului mării dintre munți”, lansat la 15 iunie 2016, a contribuit cu un studiu despre statuile lui Mihai Eminescu din întreaga lume, insistând, firesc, pe cea din fața bibliotecii. De altfel, ultimii săi ani, din punct de vedere cultural i-a dedicat Bibliotecii Bicaz. În 2011, a fost desenatorul volumelor dedicate celor 400 de ani de existență a oraşului, a bannerelor, a pliantelor și mapelor. Era ilustratorul revistelor „Piatra Corbului” și „Revista Valea Muntelui”, publicând și articole de artă. A realizat apoi ilustrațiile (peste 100 de desene color) pentru antologia „Legende, mituri și povești la muntele Ceahlău” din 2013, sprijinind, de asemenea, ilustrația pentru manualul de istorie opțional „Legendă, istorie şi tradiţie în munţii Neamțului”, folosit în 11 școli de pe Valea Bistriței. În 2014, a ilustrat volumul „Ghidul excursiilor montane” apărut la Editura Universitară din București, iar în 2015 a început să deseneze pentru manualul „Noțiuni de geografie, ecologie și protecţia naturii” apărut în anul 2016 tot la Editura Universitară din Bucureşti. A realizat peste 50 de desene color, mai avea în lucru vreo 20 care să înfățișeze parcurile naturale nemțene…
Un desen deosebit ne-a oferit Ovidiu Stanciu pentru coperta manualului de istorie a „Ţinutului Neamţului” apărut în 2018 şi pe care l-am folosit şi pentru coperta a IV-a a monografiei judeţului Neamţ din 2019 intitulată „Neamţul – ţinutul tezaur”.
Ion Asavei, bibliotecarul şi ziaristul de la Bicaz, care a fost un apropiat al artiştilor din familia Stanciu, scria despre Ovidiu: „Locul de desăvîrșire artistică al lui Ovidiu Stanciu este Capitala, de numele plasticianului vorbind, dincolo de site-urile de socializare, creația. Demersul artistic este intim legat de experiențele lui de viață, de locurile care l-au marcat și au avut o semnificație afectivă în viața sa. Că este așa, o susțin lucrările sale, nu puține la număr, prin care realitatea este transpusă artistic într-o manieră originală și mai cu seamă caricaturile, ce au ca subiect de inspirație figuri de mari personalități culturale, politice și ale lumii mondene românești”.
Cunoscuta emisiune de la Prima TV, „Cronica Cârcotașilor”, încă de la începuturile ei, l-a avut pe artistul bicăjean drept autor de caricaturi realizate în sistem „blitz” şi apoi în faţa telespectatorilor Ovidiu Stanciu îşi prezenta opera, subiectul fiind legat de cel mai important eveniment politic ori social al săptămânii.
Am selectat dintr-un dialog realizat la iniţiativa regretatului ziarist Ion Asavei la Biblioteca „Mihai Eminescu” din Bicaz şi apărut în volumul „Caietele Oraşului Mării dintre Munţi”, Editura Cetatea Doamnei, 2016: „Cu caricatura am cochetat încă de când eram licean la Bicaz. Mi-aduc aminte că prima caricatură a avut ca subiect profesorul meu de română. Mai apoi, când lucram la o firmă în București, unde nu prea aveam de muncă, făceam caricaturi colegilor. Oficial am intrat în lumea caricaturiștilor prin revista VIP și prin colaborarea cu emisiunea Cârcotașii. În cele două cazuri am avut prilejul de a cunoaște și a face caricaturi unor mari personalități din diverse domenii, dar și unor baroni locali. Prin intermediul caricaturii am cunoscut și stat alături de mari actori, cum ar fi Iurie Darie, Colea Răutu, Gheorghe Dinică, George Mihăiță, Horațiu Mălăele, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei, Ion Dichiseanu, Nicu Constantin, Steven Seagal, dar și a unor cântăreți sau a unora din lumea mondenă, precum și a unor oameni politici. Emoționante pentru mine au fost momentele când am înmânat caricaturile lui Iurie Darie, despre care știam încă de când eram mic că era un bun desenator, și lui Horațiu Mălăiele, care era un mare caricaturist. Eu execut în general o caricatură de portret și de aici galeria foarte bogată a unor chipuri umane contemporane. Caricatura mea aduce simpatia tuturor celor din jur, uneori mai puțin acelui caricaturizat, dacă nu are simțul umorului dezvoltat. Au fost cazuri când personae îndeobște de genul feminin, atunci când s-au așezat pe scaun pentru a li se face caricatura au cerut să le fac frumoase, dar eu le-am spus că sunt în fața unui caricaturist și nu a unui estetician. S-au calmat. Din caricatură nu se poate trăi, dar plăcerea de a realiza chipul unei personalități și de a-i scoate în relief unele trăsături ce-l caracterizează, este una deosebită. Mă bucură această activitate şi-mi oferă multe satisfacții. În rest, fac caricatură pentru un ziar bucureștean, iar pentru cinematografie execut storyboard și shooting board, activități din care se câștigă bine.”
Menţionăm că soţia, Brânduşa Mateş-Stanciu, este o artistă cu creaţii care rivalizează valoric cu cele ale soţului, aşa cum au avut privilegiul iubitorii de frumos nemţeni să constate prin expoziţia „Percepţii şi stări de spirit” din august 2019 de la Piatra-Neamţ. În oraşul natal, în 2013, a oferit o expoziție de caricatură și portret alături de Brândușa Mateș-Stanciu (bineînţeles la Biblioteca „Mihai Eminescu”), iar în 2020, o expoziție cu caracter permanent (personalităţi locale, naționale și internaționale) la Casa de Cultură Bicaz.
Adăugăm câteva alte repere ale carierei lui Ovidiu Stanciu, conştienţi că discreţia şi modestia artistului ne-au împiedicat să aflăm toate cele ce am dorit să le ştim şi să le facem ştiute. Prima expoziție personală a realizat-o în anul 1987, la finalul clasei a XII-a, când a expus la „Gazeta de perete” a Liceului Bicaz caricaturile tuturor profesorilor (Nota bene: nu a avut de suferit, a încheiat cu bine clasa a XII-a, a luat bacalaureatul, iar majoritatea profesorilor au dorit să păstreze caricaturile!)
În 1990, a întocmit o nouă expoziție (caricatură politică și socială – viziuni asupra regimului Ceaușescu și păreri despre societatea noii democrații) la Muzeul de Istorie al Orașului Bicaz (astăzi, din nefericire, dezafectat).
În 1994, expoziție de icoane la sediul Mișcării Ecologiste din România la București, expoziție deschisă de către Titi Dincă (realizator TVR) și Geo Saizescu (celebru actor şi regizor). În 1995, o expoziție de icoane la Casa de Cultură Bicaz.
Din 2019 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (admis pentru activitate deosebită în domeniu).
Aşa cum am amintit, a realizat caricaturi la emisiunile „Cronica Cârcotașilor” (2009-2013), dar și la „România at large” – 2009. Caricaturile sale au ilustrat revistele „VIP” şi „Unica”, ziarele „Pro Sport” (cu un tiraj semnificativ în perioada respectivă) şi „Ring”, un ziar pe care-l căutam cu asiduitate în staţiile de metrou bucureştene. A fost cel care a realizat portretele oficiale ale lotului național la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020.
Menţionăm expozițiile de grup în cadrul anualelor U.A.P., de la Galeriile de Artă „Orizont” ale Teatrului Național București; 2016-2017 – expoziție de caricatură „Cuptorul cu lemne”- București („Umor la cuptor”); 2018-2021 – participarea la saloanele anuale de artă religioasă Muzeul Satului București; 2019 – expoziție internațională „Valori europene” – la Biblioteca Națională București; 2019 – Salonul umorului francofon (Teatrul Național București); 2024 – la „Galele Gopo”, ediția a XVIII-a a prezentat „100 de actori români, vol. 1”.
A primit „Premiul de excelență” la Festivalul internațional de umor „Dicatoship of Langter” (2018).
Recomandăm spre citire pentru a înţelege mai bine omul şi artistul Ovidiu Stanciu interviurile acordate pentru liberinromania.ro, investigatoria.ro, iqads.ro, monitoruldeneamt.ro, teologiepentruazi.ro, din „Caietele oraşului mării dintre munţi” sau filmul de pe canalul de youtube al lui Teodor „Pit” Moldovan (https://www.youtube.com/watch?v=1peJf0r-JwU) etc.
Am preluat din investigatoria.ro o aserţiune în ton cu ceea ce am intuit şi noi: realismul profund al operelor sale: „… privindu-i lucrările, chiar și cei mai puțin experți într-ale artei pot remarca modul natural în care sunt exagerate proporțiile unor trăsături în scopul nobil al satirei. Realmente, Ovidiu Stanciu este un artist care vede. Și vede bine realitatea. Așa că nu se încurcă în romanțarea ei și nici nu încearcă să-i dea semnificații mai profunde decât e cazul. Înțelege natura umană așa cum e ea și o ia ca atare, pentru a o imortaliza în feluri care au realmente sens. De asta, pentru el, talentul nu e desenul în sine, ci faptul că vezi acele trăsături ale realității și ale oamenilor care merită îngroșate, tocmai pentru că ele n-au putut fi subțiri”.
A ales să părăsească tumultul Capitalei pentru un oraş de provincie, Suceava, cu multă linişte, dar şi cu multă istorie şi cultură, şi mai aproape de Neamţ, de Bicaz, de Ceahlău.
Daniel DIEACONU
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge România poate deveni un hub regional pentru industria apei. Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „E nevoie de un proiect de țară” 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
