Colțul suporterului rătăcit/necăjit - Despre ghinion în fotbal. Vice-Balack

Cauzele eșecurilor în fotbal pot fi multe. Accidentări, ratări, neseriozitate, aroganţă, bineînţeles lipsă de valoare, strategii proaste, orgolii. Dar ghinionul? Are el vreun rol? Mai ales când eşti aproape de trofeu şi trebuie să te mulţumeşti cu locul II?! Şi au fost astfel de cazuri teribile.

Barcelona este un caz special, cu sezonul 1986, când viza o triplă istorică: La Liga, Cupa Regelui Spaniei, Cupa Campionilor Europeni. Cu ajutor neprecupeţit de la Real Madrid, Zaragoza şi Steaua, Barcelona nu a câştigat nimic. A fost de trei ori vicecampioană.

Un alt asemenea club ghinionist a fost Bayer Leverkusen. Anul 2002. Condusă de Toppmoller, cu Balack, Lucio, Berbatov, Ze Maria în teren. În Bundesliga, în ultima etapă Bayer Leverkusen avea nevoie de o remiză pentru a deveni campioană. A pierdut în faţa unei echipe ce a retrogradat. Autorul autogolului fatal: Balack, purtătorul tricoului cu numărul… 13. Campioană: Borrusia Dortmund. Au pierdut şi finala Cupei Germaniei, 2-4 cu Schalke. Speranţa, ultima speranţă a sezonului: finala Ligii Campionilor, cu Real Madrid. 1-0, Raul. 1-1 – Lucio. Şi 2-1 Zidane, voleu fantastic! Pentru Balack nu a fost doar triplă nereuşită. La Campionatul Mondial Coreea de Sud/Japonia, Germania se califica în finală prin reuşita lui Balack, care pierdea însă finala din cauza cartonaşelor galbene. Fără Balack, dar cu un Kahn eroic, Germania era învinsă de Ronaldo „Dinţosul”.

2006. Un alt mare ghinionist: Thiery Henry. Pierdea finala Ligii Campionilor în faţa Barcelonei cu Arsenal (o echipă superbă) şi Campionatul Mondial în faţa Italiei cu Franţa. Poate şi din cauza eliminării lui Zidane. Dar juca cu numărul 14 şi s-a mutat la Barcelona, pentru o Ligă a Campionilor ce-i lipsea din palmares.

Ce făcea Balack? După patru titluri cu Bayern mergea cu numărul 13 şi ghinionul în Anglia. În 2006 – Supercupa Angliei, 1-2 cu Liverpool, iar la campionatul mondial desfăşurat în ţara natală ajungea doar în semifinale.

În 2007 a terminat pe locul doi cu Chelsea în Premier League.

Şi a venit anul 2008. A terminat din nou pe locul al doilea în Premier League cu Chelsea, în ultima etapă având șansa să câștige campionatul, dar nu a fost să fie. A pierdut şi finala Cupei Ligii Angliei cu Tottenham şi a pierdut şi finala Ligii Campionilor, 6-5 la lovituri de departajare cu Manchester United, după 120 de minute scorul fiind 1-1. A urmat finala Campionatului European, Spania lui Aragones câştiga cu 1-0 în faţa Germaniei condusă în teren de căpitanul Balack. Începea epopeea spaniolă: două europene şi un mondial.

Germania se pregătea de un nou mondial şi Balack avea încrederea selecţionerului, dar, din cauza unei accidentări, nu mergea la Cupa Mondială din Africa de Sud.

Barcelona a câştigat campionate, cupe, Ligi ale Campionilor. Chelsea a câştigat şi ea două „urecheate”. Bayer Leverkusen, cu Xabi Alonso la timonă, se pregătea de un sezon istoric în 2023/2024. Pierdea finala Europa League, dar „Neverkusen” câştiga titlul! (D. DIEACONU; FOTO: Liewig Christian/Corbis via Getty Images)