Pe 26 aprilie 2025 se împlinesc 39 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, cel mai grav dezastru ecologic provocat de om, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Explozia reactorului 4 de la centrala nucleară din nordul Ucrainei, produsă la ora 01:23, a dus la eliberarea în atmosferă a unor cantități masive de substanțe radioactive, contaminând regiuni întinse din Europa de Est și Centrală.
Ce s-a întâmplat în 1986
În dimineața zilei de 25 aprilie 1986, reactorul 4 de la Cernobîl a fost pregătit pentru oprire planificată, fiind programat un test destinat verificării capacității generatoarelor de a alimenta sistemele de siguranță în caz de întrerupere a curentului. Din cauza unor cerințe externe, reducerea puterii reactorului a fost amânată, ceea ce a afectat stabilitatea acestuia. Operatorii au continuat testul pe timp de noapte, reducând puterea reactorului sub nivelurile de siguranță, ceea ce a generat instabilitate severă.
La ora 01:23:58, reactorul a devenit complet instabil. Două explozii consecutive au distrus acoperișul clădirii și au eliberat material radioactiv în atmosferă. În primele ore, doi angajați ai centralei și-au pierdut viața. În lunile următoare, alți 28 de pompieri și lucrători de intervenție au murit din cauza sindromului acut de radiație.
Evacuarea și contaminarea teritoriilor
Orașul Pripiat, situat la aproximativ 3 kilometri de centrală, a fost evacuat la 36 de ore după accident. Ulterior, alte aproximativ 350.000 de persoane din 80 de localități au fost evacuate. Zona de excludere, cu o rază de 30 de kilometri în jurul reactorului, a fost stabilită în perioada imediat următoare și rămâne interzisă accesului liber și astăzi.
În total, aproximativ 8,4 milioane de oameni din Ucraina, Belarus și Rusia au fost expuși la radiații. Estimările arată că aproape 150.000 de kilometri pătrați au fost contaminați, iar Belarus a absorbit aproximativ 60% din precipitațiile radioactive.
Imagini rare din 1986 cu lichidatorii care adună cu lopețile resturi extrem de radioactive de la reactor.
Impact asupra sănătății
Accidentul a dus la creșterea cazurilor de cancer tiroidian, în special în rândul copiilor. Între 1991 și 2015, au fost diagnosticate aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian la persoane care aveau cel mult 18 ani la momentul exploziei, potrivit datelor Comitetului Științific al Națiunilor Unite pentru Efectele Radiațiilor Atomice (UNSCEAR). Dintre acestea, circa 5.000 de cazuri au fost atribuite probabil expunerii la radiații.
Efecte asupra mediului
Radiațiile au afectat grav biosfera: flora și fauna din zonele contaminate au suferit mutații genetice. Au fost documentate cazuri de deformări la animale și plante, iar păduri întregi, precum „Pădurea Roșie”, au fost distruse de radiații. Deși nivelurile de radiație au scăzut în timp, elemente cu viață lungă, precum cesiul-137 și stronțiul-90, continuă să contamineze solul și apa.
În ultimii ani, în zona de excludere s-a remarcat o revenire a populațiilor de animale sălbatice, inclusiv lupi, castori și mistreți.
Intervenția internațională și stadiul actual
După accident, Organizația Națiunilor Unite a lansat o serie de proiecte de cercetare și reabilitare. În anul 2019, a fost finalizată instalarea noii structuri de izolare („New Safe Confinement”) peste vechiul sarcofag construit în grabă în 1986. Proiectul, finanțat cu peste 2,2 miliarde de euro din contribuțiile a 45 de țări, a fost predat Guvernului Ucrainei în iulie 2019.
Structura a fost concepută să limiteze emisiile radioactive timp de cel puțin 100 de ani, dar recent a suferit avarii în contextul conflictului militar actual.
Atacul cu dronă din 2025
Pe 14 februarie 2025, o dronă lansată de forțele ruse a lovit structura de izolare a fostei centrale nucleare de la Cernobîl. Impactul a provocat o explozie care a avariat stratul exterior și cel interior al noii construcții de protecție, cunoscută sub numele de „arc”. Acest adăpost fusese instalat în 2016-2019 pentru a acoperi sarcofagul de beton ridicat în grabă după accidentul din 1986 și avea rolul de a limita emisiile radioactive.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și autorităților ucrainene, nivelurile de radiații din zonă au rămas în limite normale după atac, fără scurgeri radioactive detectate. Buncărul de beton care închide reactorul distrus nu a fost afectat.
Repararea structurii de izolare este dificilă din cauza radiațiilor crescute în apropierea sarcofagului original, care limitează timpul și condițiile de lucru pentru echipele tehnice. Ucraina colaborează cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și cu companiile implicate inițial în construcția arcului pentru a evalua pagubele și a identifica soluțiile tehnice necesare. Până în prezent, 450.000 de dolari au fost alocați pentru evaluarea deteriorărilor, iar primele rezultate sunt așteptate în cursul lunii mai.
Autoritățile ucrainene au precizat că refacerea completă a structurii este prioritară pentru menținerea siguranței nucleare pe termen lung. Incidentul a fost condamnat public de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat atacul drept o amenințare la adresa securității globale.
Comemorarea catastrofei
În fiecare an, la 26 aprilie, Ucraina și alte state organizează evenimente de comemorare a victimelor de la Cernobîl. Ziua a fost recunoscută oficial în 2016 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept Ziua Internațională de Rememorare a Dezastrului de la Cernobîl.
Situația actuală
La 39 de ani de la explozia reactorului, zona de excludere din jurul Cernobîlului rămâne nelocuită. Pripiat, orașul construit special pentru lucrătorii centralei, este astăzi un oraș-fantomă. În ciuda pericolului latent, Cernobîl a devenit și un obiectiv de interes pentru cercetători și vizitatori, fiind o mărturie directă a riscurilor asociate utilizării necontrolate a tehnologiei nucleare.
Alexandru Andrieș
Surse imagini, video:
Facebook grupul Cernobîl, un dezastru nuclear
Facebook grupul Černobyľ
