Lăsata secului pentru Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel se serbează în acest an la 15 iunie, în Duminica Tuturor Sfinților. Din bătrâni se spune că, cine se scoală în fiecare zi din acest post pentru a privi Constelația Cloșca, nu va duce lipsă de nimic și își va putea duce la bun sfârșit toate treburile. Acest post se ținea pentru ca oamenii să nu sufere de foamete, să nu-i bată grindina și să aibă parte de sănătate.
Luni, 16 iunie, începe postul Sânpetrului. Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este rânduit de Biserica Creștin-Ortodoxă în cinstea acestor doi apostoli, dar și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acțiuni importante. Totodată, prin ținerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime. De aceea acest post se mai numește și Postul Cincizecimii. Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminica după Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh și se încheie cu praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
În Postul Sfinților Petru și Pavel avem dezlegare la pește și pe 16 , pe 19, 21, 22, 24, și 28 iunie
Obiceiuri în Postul Sân-Petrului
Oamenii de altădată își sacralizau viața din postul Sân-Petrului dedicând jertfa lor pentru a fi feriți de foamete, grindină şi pentru a beneficia de darul sănătății. Prin vechile sate, unde mai existau solomonari, aceștia îi învățau pe oameni să se trezească dimineața devreme, pentru a privi răsăritul constelației Cloșca sau Stele Ciobanului. Exista credința că, cine privește răsăritul Cloștii, nu va duce lipsă de nimic. Femeile nu lucrau nimic în casă, decât cele strict necesare, cum ar fi gătitul, dereticatul și câteva mici treburi gospodărești. Mamele legau copilelor la grumaz usturoi sau pelin, sau le puneau la tălpi aceste plante, pentru a fi protejate de duhurile rele, de deochi sau alte răutăți din partea oamenilor răi.
Duminica Tuturor Sfinților
La praznicul tuturor sfinților, știuți și neștiuți, se poate considera a fi onomastica tuturor oamenilor. Biserica prăznuiește sfinţii din toată lumea, care au pătimit pentru Hristos, pentru credinţă. Sfinții sunt pentru noi modele vrednice de urmat în lupta pentru propovăduirea credinței.
În acest an, Duminica Tuturor Sfinților se prăznuiește în data de 14 iunie și coincide cu Lăsatul secului pentru Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Această sărbătoare a fost introdusă mai întâi în Antiohia, în secolul al IV-lea d.H., apoi în Apus în anul 608 d.H. La început era sărbătorită la 13 mai, iar mai târziu a fost mutată la 1 noiembrie, data la care se sărbătorește în Biserica Romano-Catolică până astăzi, ca Sărbătoarea Sfinţilor. Biserica Creștin-Ortodoxă prăznuiește această pomenire a sfinţilor de pretutindeni şi din toate timpurile în prima duminică după Rusalii. Canoanele bisericii creștine ne îndrumă să cerem ajutorul sfinților pentru a înălța rugile noastre Sfintei Treimi. În această Duminică îi cinstim mai intens pe cei mai vrednici fii ai neamului, de la facerea lumii până în zilele noastre, care au luptat pentru păstrarea demnității umane, închinându-și viața în slujba Sfintei Treimi.
Zilele grâului sau Vartolomeul grâului
Sfântul Vartolomeiu, cum este numit în popor Sfântul Apostol Bartolomeu, a fost unul din cei 12 ucenici ai lui Iisus Hristos. El a propovăduit evanghelia la indieni, a fost răstignit de cei necredincioși la Arvanupoli. Trupul Sfântului Apostol Bartolomeu a fost sigilat într-o raclă de plumb și aruncat în mare. Voia lui Dumnezeu a făcut ca racla de plumb să plutească pe valurile mării până în Sicilia, la ostrovul Lipariei, unde a și fost înmormântat. De-a lungul secolelor s-au petrecut numeroase miracole la mormântul Sfântului Apostol Barnaba. Sărbătorile holdelor de altădată începeau pe 11 iunie, la praznicul Sfântului Vartolomeu și țineau până la 14 iunie. Fiecare zi avea un nume special, cu semnificații profunde. Vartolomeul grâului era serbat la 11 iunie, Nunta șoarecilor pe 12 iunie și Eliseiul grâului pe 14 iunie. Prin unele sate, Vârtolomei era considerată o sărbătoare diavolească. Aceasta în sensul că oamenii respectau ziua de frica duhurilor rele, despre care se spunea că umblă prin văzduh. Aceste duhuri erau vinovate de 
pornirea ploilor cu fulgere și trăsnete, de vijeliile care rup pomii din livezi. Se spunea că cine îl cinstește pe Vartolomeu îi sunt semănăturile și roadele ferite de vijelii și grindini. La data de 12 iunie, când este prăznuit Sfântul Cuvios Onufrie, Calendarul popular marca jumătatea verii. Ziua era serbată pentru ca viermii să nu strice recoltele și oamenii aveau speranța că șoarecii le vor evita recoltele, dar și grânele din hambare. Pentru țăranii din alte sate, Ziua lui Onofreiu marca începutul însămânțării „păpuşoiului, a barabulelor şi a seminţelor de legume”, precum şi hrişca. Dacă ploua în Ziua lui Onoferiu se spunea că rozătoarele câmpului şi ale casei nu se vor înmulți așa de mult încât să strice chiar toată hrana. Unele superstiții îi obligau pe țărani să țină ziua pentru ca viermii să nu strice varza, care era importantă mai ales iarna. Începând cu data de 16 iunie și până pe 20 iunie, țăranii de altădată serbau Circovii. În ziua Sfintei Marina, pe 17 iunie, femeile de altădată dădeau de pomană până la prânz, porumbi tăiați de la rădăcină cu știuleți cu tot.
