După Săbăoani, comuna Tămășeni este cea mai mare localitate a județului Neamț, cu o populație de 10.650 de locuitori. Oameni vrednici, cu gospodării mari și frumoase, îngrijite, semn de bunăstare și dorință de a evolua. Străzile sunt asfaltate, în cea mai mare parte, curate și sistematizate, semn că și primarul este om gospodar. Ștefan Lucaci este primarul comunei Tămășeni, aflat acum la cel de-al treilea mandat, din 2016. Oamenii din comună au încredere în el, iar investițiile făcute în acești aproape 9 ani au fost cu folos. Unul dintre primele proiecte pe care le-a realizat în comună și care se vede cu ochiul liber este modernizarea Drumului Județean 201C, în valoare de aproape 11 milioane de lei.

Pe lângă asfaltarea celor 5,5 km din drumul județean, preluat pe perioada execuției de la Consiliul Județean Neamț, proiectul cuprindea asfaltarea unor porțiuni din 26 de străzi laterale. Pe toată lungimea acestor drumuri au fost realizate rigole acoperite pentru canalizarea pluvială, piste de biciclete, dar și amenajate 14 stații de așteptare pentru autobuze. S-au făcut multe lucruri pentru locuitorii comunei, începând cu utilități: apă, canalizare, gaz metan, curent electric și unitățile de învățământ. O singură durere – atragerea investitorilor, care ar însemna mai multe locuri de muncă și mai puțini tămășeneni plecați la muncă peste hotare. Și asta pentru că prima dintre problemele capitale cu care s-a confruntat primarul, încă de la primul mandat, este lipsa terenurilor pentru investiții.

– Vin investitori la Tămășeni?

Aș putea atrage investitori, așa cum se întâmplă la Cordun, la vecinii noștri, dar, din păcate, nu avem nicio rezervă a Primăriei, a Consiliului Local, nici măcar un metru pătrat. Există doar proprietăți private, care nu sunt în bloc, pe suprafețe mai mari, de 2-3 ha. Aceste terenuri ar trebui să fie lângă utilități: apă, curent, gaz metan. Le avem pe toate, doar terenuri nu! Pentru atragerea unor eventuale investiții, dar, mai ales pentru oamenii din comună am tranzitat comuna de la intrare la ieșire, în partea cealaltă, cu aceste trotuare, piste de biciclete, șanțuri betonate și covorul asfaltic, care sunt făcute toate cu bani de la bugetul local. Și înainte, acum câțiva ani, era greu cu banii pentru dezvoltare, dar lucrurile erau ceva mai simple! Și asta în condițiile în care eu nu am angajat în instituția publică peste limita legală, ca să mi se poată reproșa că aș fi făcut risipă cu banul public.

– Cu câți oameni lucrați în primărie?

Organigrama primăriei este de 44 de funcționari, ori astăzi avem doar 22, cu tot cu primar, viceprimar, paznic. Așa funcționăm și tot nu avem bani! Numai pentru funcționare ne trebuie aproape 3 milioane de lei pe an, iar venituri proprii, anual, nu se încasează decât 1,7 milioane de lei. Deci, încă o dată pe atât, ne trebuie ca sumă ca să putem funcționa. Singura posibilitate pentru a asigura funcționalitatea este echilibrarea de la bugetul de stat. Când am intrat în primărie, în 2016, lucrurile erau altfel: materialele ieftine, mâna de lucru ieftină, salariile erau așa cum erau. Am făcut acel credit de 6,5 milioane de lei la CEC, pentru modernizarea drumului județean, am fost criticat la acel moment, dar, după aceea, toată lumea mi-a mulțumit. Dacă aș fi început acest proiect astăzi, ce am investit atunci, cu tot cu covor asfaltic, și tot ce am făcut pe drumul județean (pe care l-am cerut la județ să mi-l dea în concesiune pentru a putea face aceste lucruri pe care ei nu le făceau!), era cu mult mai scump totul. Suntem cumva la capăt de linie, suntem la limita cu județul Iași. Am fost primarul care am dat startul cu acest tip de proiecte, dar, într-adevăr, am consumat foarte mulți bani. Bani din bugetul local, cu tot cu creditul care înseamnă tot bani din bugetul local. Astăzi, dacă aș fi făcut lucrarea aceasta, mi-ar fi trebuit cel puțin 30 de milioane de lei la ce am făcut, ceea ce atunci am reușit cu mai puțin de jumătate din acest preț. Sunt 5,5 km de covor asfaltic la care am și lățit, pentru că drumul era mult mai îngust, l-am făcut din marginea șanțului existent, pe o parte și pe alta. Vorbim de 11 km de pistă de biciclete, 11 km de rigolă betonată, 11 km de trotuare pietonale. Adică a fost oleacă de treabă! Și nu-i proprietatea mea, e proprietatea județului. Dar ei nu făceau. Iar aici, la noi, avem înregistrate undeva la 2.500 de mașini ale noastre, multe mai și tranzitează, pentru că la 8 km de oraș, noi putem spune că suntem în zona metropolitană a Romanului. Numai aceste trotuare, sunt beneficii atât pentru populație, cât mai ales pentru copiii de la școală. Atât la Tămășeni, cât și la Adjudeni, avem peste 800 de copii care sunt la școală. Oricând ieșeau, gândiți-vă cât era de periculos să meargă pe carosabil, nu puteai să mergi, că erau șanțuri și podețe cum erau la țară cândva. Adică schimbarea e totală. Am rezolvat o problemă majoră, dar tot nu-i mulțumesc pe toți!

– Dar aveți secretar, aveți contabil, că unii primari au rămas fără?

La toamnă voi rămâne și eu fără contabil, pleacă la pensie. Și nu pot să fac o nouă angajare pentru că nu este post unic. Va fi foarte greu. Nu știu cum o să mă mai descurc.

– Mergeți pe externalizare?

Nu știu încă. Se poate face, probabil, un contract pe prestări servicii cu un contabil. Dar, avem nevoie de un contabil bun, care a mai lucrat în sistemul public. Vom vedea la momentul oportun.

– Pe apă-canal cât aveți făcut și ce mai încercați să mai faceți?

Pe apă-canal am proiectul prin Programul Național de Investiții (PNI) Angel Saligny, care a fost finanțat și din care s-au tras toți banii: este vorba de 22 de milioane lei. Proiectul în sine a costat în total 29 de milioane de lei, diferența ar fi cofinanțarea noastră. Atunci când am făcut proiectul, acum 2 ani, am avut discuții la nivel politic. În 2023, a început depunerea dosarelor, am și semnat contractul de finanțare, iar anul trecut am făcut lucrările. A fost o asociație de firme care a lucrat repede și bine. În schimb, a rămas partea de cofinanțare din partea Consiliului Local de 6,5 milioane de lei, pe care la acel moment am discutat-o politic și mi s-a spus să nu mai refacem proiectul, pentru că am fi pierdut foarte mult timp. Pierdeam și financiar și trebuia refăcută întreaga documentație cu avize cu tot. Nu am putere ca primărie să susțin o așa cofinanțare. Nu am de unde, nici în 7 ani nu se termină plata. Mi-au spus: “Rămâne așa pentru că vor mai fi bani pe Anghel Saligny pe infrastructura de apă-canal. Mulți nu se vor încadra, mulți nu vor face și vor rămâne într-adevăr mulți bani”. Acum am făcut proiectul, este implementat, iar banii pentru partea de cofinanțare nu știu dacă vor mai fi. Nu pot să închei proiectul dacă nu îl termin până la capăt. Deocamdată le-am dat adresă de încetarea activității pentru că nu am bani la bugetul local să le plătesc.

– Și cu proiectul acesta cât s-a acoperit?

A mai rămas undeva la mai puțin de 10%, unde ar trebui să mai facem o extindere de canal. Apă este peste tot. Pe canalizare au mai rămas fundături, capete de străzi care ar mai trebui făcute. Dar nu pot să încep un alt proiect atâta timp cât nu îl pot finaliza pe acesta. Voi aștepta să văd, când se va face guvernul, dacă va putea fi cofinanțată partea aceasta de la bugetul de stat.

– Pe infrastructură rutieră mai aveți de lucrat?

Am avut depus și proiectul pentru cei 11,5 km de asfalt, tot pe Saligny. Nu mi-a fost aprobat acest proiect. Toți oamenii au muncit în străinătate și muncesc mai departe. Și îmi cer mie, ca și administrator al acestei comune, să le torn asfalt. Am mers tot timpul pe varianta, întâi facem apă-canal și după aceea vom veni cu asfalt. Varianta corectă! Dacă a fost respins proiectul pe Anghel Saligny, am zis că încerc să-l fac pe buget local. L-am scos la licitație. Este licitat, câștigat de o firmă. Am făcut o parte din acești 11,5 km, până acum, am turnat pe 1,2 km doar primul strat, nu și stratul de uzură, pentru că nu am mai avut putere financiară. Oamenii acum așteaptă asfaltul că le-am făcut apă și canalizare peste tot. Vorbesc de zone rezidențiale unde sunt cele mai frumoase zone ale satului. Adică totul e frumos, dar acolo unde oamenii așteaptă și le-am promis chestia asta, nu știu, în contextul actual, de unde să găsesc finanțare la acest proiect. Vorbim de undeva la 15 milioane de lei pentru ce a rămas, cei 10,3 km de asfaltat. Nici nu se acoperă toată comuna, avem zona Lungul Vântului, nu-i nici un metru de asfalt de acolo pus în acest proiect. Pentru că zona aceasta s-a dezvoltat ulterior, s-au construit case. Am zis că mergem pe zonele rezidențiale care există de foarte mulți ani și înaintăm spre periferie. În Tămășeni avem 10.650 de motive, câți locuitori avem. Avem zone în care sunt casă lângă casă și sunt clădiri din acelea ca din Pipera, București.

– Credeți că se face discriminare în acordarea acestor finanțări?

Ce ține de mine, ca primar, mă voi implica să fac maxim! Ori, toate aceste proiecte care au fost pe județul Neamț, pentru Tămășeni, Cordunul, care e la fel ca noi, majoritar catolic, Gherăești și Săbăoani, cele mai mari comune, nu au primit bani pentru niciun proiect de asfaltare. În Tămășeni, oamenii au muncit peste hotare, au venit acasă, și-au ridicat casă de 300.000 de euro și merg prin pietroaie. E zona metropolitană, suntem la mai puțin de 8 km de oraș.

– Pe infrastructura școlară stați foarte bine, școlile sunt moderne, la nivel de urban. Ce ar mai fi de făcut?

Unitățile de învățământ, din punctul meu de vedere, cred că sunt, într-adevăr, școli de oraș. La dotările prin PNRR mai avem de primit doar partea de IT. Restul, tot mobilierul este deja montat, achiziția este făcută. Prin luna iulie-august trebuie să ajungă materialele. Noi am investit foarte mulți bani, atât în Școala Tămășeni, cât și în cea din Adjudeni și se cunoaște, adică, zici că intri într-o farmacie, totul este nou, modern, la cele mai înalte standarde. Toată atenția consiliului local și a mea a fost către școli. Am investit foarte mulți bani în școală și nu ne oprim, investim și mai departe dacă va trebui. Am fost vizitați, recent, de câțiva tineri din America, care au mers și au văzut cum arată școala și au zis: “Nici la noi în America nu e așa!”. O familie din Tămășeni locuiește de vreo 25 de ani în America și au venit, acum, în vizită cu tineri, cu prieteni de acolo. Și le-a plăcut foarte mult! Eu țin foarte mult la curățenia în comună. Chiar a fost cineva de la prefectură și a întrebat: “Voi, aici, în Tămășeni, nu aveți copaci? De ce? Nu văd o frunză pe trotuare!” Facem curățenie.

– Gazul metan îl aveți deja…

Gaz metan avem în totalitate: 99,9%, cam la toată lumea din comună există. Pe orice fundătură, peste tot este gaz metan. Apă este, gaz este, curent electric este. Mai lucrăm la câteva străduțe care nu au avut curent electric pentru că au făcut casele mai târziu și nu a fost extinderea până la capăt. Lucrăm și la proiectul acesta. O să fie greu să plătesc pentru că nu prea avem bani. Trebuie să mai fac și alte lucruri. Avem și un proiect fotovoltaic pe care vreau să-l fac în comună, pentru a acoperi necesarul de curent electric. Am sunat astăzi la Ministerul Energiei, la domnul ministru, să vedem când se deschide sesiunea.

– Ce alte investiții mai aveți în lucru?

Suntem într-un proiect de extindere a grădiniței, nu mai încap în două săli de clasă. Încerc și trag continuu pentru sala de sport, pentru că sala de sport de la Adjudeni este începută printr-un campus școlar din 2007 și nu este finalizată nici astăzi, adică vorbim de 18 ani. Am luptat ani și ani de zile. Am fost de mai multe ori la București, la Compania Națională de Investiții, nu singur, împreună cu colegii. Până la urmă am obținut o finanțare de la Companie Națională de Investiții de 7 milioane de lei. Pentru a termina procedura, noi le-am predat până la urmă CNI-ului locația și sala. Ei au făcut procedura de licitație, au început lucrările. Acum, în iunie, avem doi ani de când au început și nu s-a terminat nici acum. Am chemat și un corp de control de la CNI să se convingă, constructorul nu își face treaba și o lungește. La finele lunii iunie îi se expiră cei doi ani în care trebuiau s-o termine. Trebuie să-i fac prelungire. Nu i-aș mai face prelungire, aș merge mai degrabă pe varianta să-i rezilieze contractul, pentru că eu nu văd să termine lucrările. La ultimele discuții de săptămâna trecută, iar a dus-o că până în decembrie o să fie gata. Când au venit în control de la CNI și vorbim de acum 30 și ceva de zile în urmă, i-au mai dat un termen ca să aducă tâmplăria și să termine acoperișul până pe data de 17 mai și nu au făcut nimic. Dacă mi-ar fi dat posibilitatea ca și primărie, să facem această procedură noi, atunci era clar că poate venea altcineva și era terminat cu siguranță, astăzi. Sunt săli de sport unde au început anul trecut, în martie și au tăiat panglica. Ori, acolo unde au făcut aceste investiții, că nu mi-e rușine să o spun, poate în acea comună sunt 25 de copii la școală. Eu am peste 800 de copii, nu mai spun tineri, suntem full.

– Ziua comunei unde o faceți anul acesta?

Anul trecut a fost la Adjudeni, anul acesta va fi la Tămășeni. Când mai ai o sărbătoare a satului, trebuie să pui niște bani deoparte pentru muzică, pentru organizare. Ziua comunei Tămășeni sau Zilele Toamnei, vor fi undeva, cred că în octombrie. A fost foarte frumos anul trecut, la Zilele Toamnei au fost mii de oameni. S-au adunat și cei de peste hotare. A fost și un bazar mare și s-au făcut la ceaune sarmale, totul a fost gratis din partea sponsorului. Toată lumea, câteva mii de persoane, a mâncat gratis, toată lumea a băut vin gratis. Erau și firme care făceau un mic, o bere, cu bani, pentru cei care au dorit altceva decât a oferit sponsorul. S-a implicat și biserica și oamenii de afaceri, nu am organizat numai noi, primăria. O să verificăm și vremea, să fie un timp care să fie prielnic pentru toată lumea.

A consemnat Angela CROITORU