Alegerile parlamentare din Republica Moldova suscită un interes major în opinia publică românească, în condițiile în care conflictul din Ucraina face ca miza acestora să fie uriașă. În acest moment asistăm la o implicare directă a politicienilor români, cu vizite ale primului ministru și președintelui, dar și cu luări de poziție contrare actualului guvern de la Chișinău. ”Mesagerul de Neamț” încearcă să vă prezinte două puncte de vedere ale unor personalități implicate în caruselul electoral. Fiecare încearcă să-și susțină punctul de vedere, dar niciunul nu ocolește subiectul considerat principal în alegeri, influența exercitată de Moscova în Republica Moldova. Diferă nuanțele, diferă modul în care o spun. Rămâne ca alegătorii să facă diferența. Au de ales între modelul Maia Sandu, deja cunoscut în manifestări, al moderaților gen Andrei Năstase sau a lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, considerat dret vârful de lance al Moscovei.
”Dacă Moldova alunecă spre instabilitate, întreaga regiune devine vulnerabilă”
* interviu cu Andrei Năstase, candidat independent
– Domnule Năstase, ce vă nemulțumește la actuala guvernare din Republica Moldova? Unde greșește „doamna guvernare”, ca să vă citez?
Guvernarea actuală greșește fundamental prin faptul că a trădat așteptările unei națiuni întregi. A promis dreptate, dar a livrat justiție selectivă. A promis reforme, dar a consolidat o rețea de interese și obediență. ”Doamna guvernare” a preluat toate metehnele trecutului și le-a ambalat în galben, balon pe care scrie cu litere mari – European -, golindu-l însă de conținut real. Suntem într-un moment periculos – statul e slăbit, iar cetățenii sunt tot mai singuri în fața nedreptăților. În loc de cooperare sinceră cu România, cu Uniunea Europeană, guvernarea actuală practică un dublu limbaj: în afară mimează apropierea, în interior perpetuează corupția, tăcerea și frica. Asta ne condamnă la izolare, nu la integrare. Fără o resetare profundă, riscăm să compromitem nu doar cursul european, ci chiar statalitatea noastră.
– Ați afirmat că l-ați deconspirat pe Plahotniuc încă din 2010. Suntem în 2025. De ce credeți că a durat atât de mult pentru a fi acuzat oficial și apoi prins? De cine a fost protejat?
Pe Plahotniuc nu l-au apărat doar rețelele mafiote din Moldova. L-a apărat și tăcerea convenabilă a unor lideri politici care au preferat să închidă ochii atâta timp cât el le asigura liniștea. A fost protejat de complicități interne și, din păcate, și de tăceri externe. Și-a construit o fortăreață bazată pe bani, influență, frică și șantaj. Faptul că a fost prins în 2025 este, într-un fel, și o victorie a adevărului pe care l-am spus neobosit de peste 15 ani. Dar pentru ca acest adevăr să se transforme în dreptate, avem nevoie de o justiție independentă și cooperare internațională reală. România poate juca un rol crucial în acest proces – prin sprijin judiciar, prin schimb de informații și prin asumarea unei poziții clare: că nu va tolera ca Moldova să fie condusă din nou de mafii și umbre. Pe de altă parte, trebuie să urmărim atent ce se va întâmpla, este posibil ca tocmai guvernarea de la Chișinău să fie cea care să împiedice extrădarea oligarhului. Și mulți din opoziție vor aplauda în întuneric.
“Rusia nu are nevoie de tancuri pentru a influența alegerile”
– Care sunt riscurile ingerințelor rusești în alegerile din Moldova? Și care ar fi aceste ingerințe? Prin ce metode s-ar putea implica Federația Rusă în aceste alegeri parlamentare?
Riscurile sunt mari și sunt deja în desfășurare. Federația Rusă nu are nevoie de tancuri pentru a influența alegerile. Folosește metode subtile, dar eficiente: campanii de dezinformare, susținerea unor partide pro-ruse prin canale obscure de finanțare, manipulare emoțională, frică, mesaje anti-europene și anti-românești. Miza e clară: deturnarea parcursului european al Republicii Moldova și menținerea ei în zona de influență a Kremlinului. Tocmai de aceea, o alianță strategică între Chișinău și București, pe zona de securitate cibernetică, educație, media, protecția alegerilor și monitorizare electorală, devine esențială. România nu este doar vecinul nostru, este fratele nostru și partenerul nostru natural în apărarea democrației și a libertății.
– Ce intervenții ar putea fi în desfășurarea procesului electoral, și din partea cui ar putea veni?
Intervențiile pot veni atât din Est, cât și din interior. Dinspre Est, vorbim despre războiul informațional, dar și despre finanțări ilegale, infiltrarea prin biserică, ONG-uri paravan și medii „prietenoase” Moscovei. Din interior, vorbim despre manipulări instituționale, utilizarea resurselor administrative pentru favorizarea guvernării și intimidarea opoziției reale. Dar și tăcerea complice a unor parteneri externi poate fi o formă de intervenție indirectă. De aceea, solicităm și așteptăm sprijinul României – prin trimiterea de observatori, prin implicarea societății civile și prin susținerea candidaților onești care nu joacă la două capete. România nu poate fi doar un spectator în fața unei alegeri cruciale pentru viitorul regiunii.
“Războiul din Ucraina a adus amenințarea în pragul casei noastre”
– Ați afirmat recent că Republica Moldova riscă să ajungă din nou în ghearele imperiului rus. Pe ce vă bazați când faceți o asemenea afirmație îngrijorătoare?
Mă bazez pe realități. Rusia nu a renunțat niciodată la ambițiile imperiale în regiune. În timp ce Ucraina rezistă cu arma în mână, Moldova e atacată pe alte căi: economic, informațional, religios, prin șantaj energetic și prin cultivarea unor partide-marionetă. Riscăm să ajungem din nou în mâinile imperiului rus dacă nu avem curajul să ne consolidăm statul și să ne ancorăm definitiv în familia europeană. Și aici, România are o responsabilitate istorică – nu doar prin discurs, ci prin fapte: infrastructură interconectată, susținere strategică, parteneriate profunde în educație, cultură, securitate și dezvoltare. Unirea de facto prin proiecte și valori trebuie să fie scutul nostru împotriva oricărei amenințări. Mai mult, și pe această cale vreau să mulțumesc României pentru sprijinul consistent pe care ni l-a acordat pe parcursul timpului, în special în ultimele ierni, când datorită resurselor energetice oferite Moldovei, oamenii noștri nu au înghețat de frig – la propriu în locuințele lor! Nu vreau să dezvolt prea mult, dar totuși țin să vă spun că răspunsul guvernării de la Chișinău față de aceste ajutoare nu este unul adecvat. Poate cu o altă ocazie deschidem parantezele.
– Care sunt riscurile de la granița de Est a țării dvs, în acest context geopolitic mondial?
Granița de Est a Republicii Moldova este, în fapt, o frontieră a Uniunii Europene. Războiul din Ucraina a mutat echilibrul mondial și a adus amenințarea în pragul casei noastre. Nu putem ignora prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria, nici potențialul de destabilizare din sudul Basarabiei sau din Găgăuzia. Suntem într-o zonă-tampon între două lumi: autoritarism și democrație. Pentru ca Moldova să nu devină un punct slab pe harta Europei, trebuie să ne întărim instituțiile, să ne racordăm ferm la proiectele de securitate regională și să accelerăm integrarea în Uniunea Europeană. România poate fi partenerul-cheie în această luptă – prin sprijin diplomatic, economic, dar și prin solidaritatea care vine din sângele nostru comun.
– Ce vulnerabilități are în acest moment Republica Moldova și dacă ele se răsfrâng și asupra României?
Vulnerabilitățile noastre sunt, în mare parte, rezultatul unui stat slăbit: justiție influențabilă politic, corupție endemică, lipsă de viziune economică și un exod alarmant al populației tinere. Acestea nu afectează doar Moldova. Ele au ecouri directe în România, mai ales în zonele de frontieră, în politicile de securitate și în proiectele comune de dezvoltare. Dacă Moldova alunecă spre instabilitate, întreaga regiune devine vulnerabilă. De aceea, cred că România trebuie să adopte o politică mult mai curajoasă față de Republica Moldova. Nu doar de sprijin – ci de parteneriat egal, pe toate planurile. Și dacă vrem cu adevărat o Moldovă europeană, atunci trebuie să începem să o construim împreună, nu separat.
A consemnat C.T. STURZU
