Anul 2025 va rămâne în analele Inspectoratului de Poliție Județean Neamț dar și a în întregului sistem polițienesc din țara, când doi lideri sindicali au fost demiși din poliție, nu pe motive profesionale, ci sindicale. Dacă judeci lucrurile din acest punct de vedere, gândul te duce la abuzuri în formă continuată asupra unor angajați care făceau și muncă sindicale, cu funcții alese și protejate de multe legi. Este vorba despre agentul de poliție Ioan Cănărău, liderul Sindicatului Europol Neamț, și comisarul șef de poliție Vitalie Josanu, liderul Sindicatului Polițiștilor Diamantul, care, în calitate de lideri sindicali, au criticat IPJ Neamț, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne. Altfel spus au fost sancționați pentru că au adus în atenția opiniei publice derapajele și neregulile din sistem. Ceea ce prin lege, este apanajul unui lider sindical. Ambii au contestat deciziile fără folos în cadrul instituției și fiecare, în nume propriu, s-a adresat instanței de judecată. Primul care a repurtat o victorie asupra sistemului din care a făcut parte a fost Ioan Cănărău.
Lupta în instanță cu fostul angajator – două acțiuni separate
Prin două acțiuni distincte, Cănărău a solicitat instanței de judecată suspendarea efectelor ordinului prin care a fost demis până la judecarea cererii de anulare a aceleiași dispoziții. Pentru că între timp acesta s-a mutat de la Roman la Galați, acțiunile au intrat pe rolul Tribunalului Galați unde Ioan Cănărău a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române. Solicitarea de suspendare a efectelor dispoziției de destituire a fost soluționată de instanță în mai puțin de două luni, acțiunea liderului sindical fiind respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul a uzat de calea de atac, iar cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel Galați. În motivarea hotărârii pronunțate de instanța de apel, judecătorii au arătat care au fost argumentele fiecăreia din părți, au criticat prestația magistraților de la Tribunalului Galați și i-au dat dreptate lui Cănărău. În fața judecătorilor de la Curtea de Apel existau două variante, să creadă varianta că polițistul a fost destituit pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de Statutul polițistului „comportarea necorespunzătoare în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiul instituției” și „încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicțiile stabilite de lege”.

„Faptul că a emis ordinul și mai apoi s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu într-o zi în care eram în concediu medical constituie o încălcare gravă a drepturilor mele și anulează prezumția legalității actului”, a arătat Cănărău.

Curtea i-a dat dreptate polițistului demis
Judecătorii de apel au apreciat că Tribunalul Galați „s-a limitat la a enumera aspectele invocate de recurent (Cănărău n.r.) drept caz bine justificat, reținând în continuare faptul că în procedura suspendării actului administrativ, instanțele nu pot face aprecieri asupra legalității actului, fără riscul de a se antepronunța”, conform hotărârii Curții de Apel Galați. Dar, analizând motivele polițistului Cănărău, Curtea a reținut că acesta a indicat faptul că acuzațiile disciplinare privesc fapte săvârșite în exercitarea activităților de președinte de sindicat și în afara sarcinilor de serviciu, că unul dintre actele administrative a căror suspendare o solicitat-o a fost emis în timp ce se afla în concediu medical, vicii ale procedurii de cercetare disciplinară sub aspectul competenței şi componenței comisiei dar şi sub aspectul dreptului la apărare.


„Mai mult, procedura de soluționare a contestației administrative împotriva sancțiunii a fost efectuată în timp ce reclamantul era în concediu medical, aspect care ridică dubii suplimentare privind respectarea dreptului a apărare şi la un proces echitabil. Așadar, împrejurarea că sancțiunea disciplinară a destituirii din poliție a fost aplicată pentru afirmații formulate de reclamant în exercitarea mandatului său de lider de sindicat, chiar dacă acestea au avut un limbaj mai aspru, este de natură a genera o aparență de nelegalitate a actului contestat. În această etapă procesuală, instanța nu procedează la verificarea legalității propriu-zise a dispoziției de destituire, ci se limitează la constatarea existenței unui caz justificat în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004, urmând ca analiza completă a actelor imputate și a încadrării juridice să se realizeze în cadrul judecății pe fond”, mai arată sursa citată.

Gabi SOFRONIA



Lupta în instanță cu fostul angajator – două acțiuni separate

