Cum a încercat Arsene să obțină anularea condamnării și de ce l-au refuzat judecătorii

De mai bine de doi ani și jumătate, de când a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, se străduiește să scape de executare. Sentința definitivă pronunțată de Curtea de Apel Brașov pe 10 martie 2023 l-a găsit pe Arsene în Bari, Italia, unde plecase cu circa o săptămână în urmă. De atunci a făcut nenumărate demersuri pentru a redeveni un om liber, iar strădania a continuat chiar și după ce statul italian a refuzat, prin sentință definitivă, să-l trimită în țara de origine pentru executarea sancțiunii. Refuzul a fost motivat de afecțiunile psihice ale condamnatului, disfuncționalitate care ar putea genera acte suicidale în cazul în care ar ajunge în unul din penitenciarele autohtone. Chiar dacă Ionel Arsene nu a făcut nici o zi de închisoare, el speră la anularea condamnării pentru a se putea întoarce în țară ca un om liber. Ultimul demers în acest sens a fost o acțiune judecătorească care are ca obiect intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale. Ca de fiecare dată dosarul a fost înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Bacău, ulterior fiind declinat la Tribunalul Brașov, instanță care a pronunțat condamnarea penală.

După deliberări, magistrații l-au refuzat pe condamnatul fugar: „În temeiul art. 595 C. proc. pen., respinge ca neîntemeiată cererea de constatare a intervenirii unei legi noi formulate de către petentul Arsene Ionel”, conform Tribunalului Brașov.

Sentința nu este definitivă și a fost atacată de condamnat, cauza fiind acum pe rolul Curții de Apel Brașov. Din motivarea hotărârii instanței de fond rezultă temeiurile în care Arsene a solicitat anularea condamnării, dar și motivele pentru care acțiunea lui nu a avut sorți de izbândă.

Conform deciziei instanței publicată pe site-ul de specialitate rejust.ro, petentul a arătat că a fost condamnat pentru fapte de trafic de influență comise în perioada 2013 și 2015 și că termenul de prescripție a răspunderii penale se calculează de la data comiterii primului act. Și cum termenul legal de prescripție este de 8 ani, rezultă că acesta s-a împlinit cel mai târziu în anul 2022, anterior pronunțării deciziei de condamnare. În consecință, la data 10 martie 2023, faptele din 2015 trebuiau considerate prescrise.

„Având în vedere faptul că termenul de prescripție începe să curgă de la data comiterii primului act material al infracțiunii și că acest termen nu poate fi prelungit prin modalități artificiale, vă solicit respectuos să constatați intervenirea prescripției generale a răspunderii penale și să dispuneți încetarea procesului penal față de subsemnatul”, se arată în acțiune.

S-a solicitat admiterea cererii și pronunțarea unei soluții conforme cu o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțele de judecată, și principiile constituționale privind aplicarea legii mai favorabile. În aceste condiții s-a cerut să se constate nelegalitatea prelungirii artificiale a termenului de prescripție și necesitatea încetării procesului penal.

Tribunalul Brașov a arătat că prin sentință definitivă Curtea a admis apelurile lui Arsene, dar și a DNA și a desființat decizia instanței de fond cu privire la soluția de condamnare pentru fapta din 2013. S-a constatat omisiunea aplicării pedepsei complementare pe lângă pedepsele principale, cuantumul pedepsei principale rezultante, conținutul pedepsei accesorii și valoarea sumei confiscate de la Arsene. În rejudecare s-a dispus încetarea procesului penal pentru fapta din 2013 ca efect al intervenirii prescripției. Astfel condamnare a fost pentru două fapte, pedeapsa în apel scăzând de la 8 ani și 4 luni de detenție, cât a fost la fond, la 6 ani și 8 luni. Judecătorii au apreciat că pentru a putea admite acțiunea petentului ar fi trebuit ca să fie adoptată o lege de abrogare a infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea, fie a unei legi care să prevadă un tratament sancționator mai ușor față de cel efectiv aplicat.

Dar, nu era îndeplinită nici una din cele două condiții, aspect constatat de instanța de judecată: „Ori, analizând dispozițiile legale în vigoare, tribunalul reține că o astfel de abrogare sau atenuare a răspunderii penale în cazul infracțiunilor de trafic de influență ca cea reținută în sarcina contestatorului nu a avut loc până în prezent”, a stabilit Tribunalul Brașov. Rămâne de văzut care va fi soluția Curții de Apel care se va pronunța definitiv în acest caz. (G. SOFRONIA)