Comuna Poiana Teiului pare un loc rupt parcă din raiul pământean, cu aer curat, dealuri și culmile montane ale Stănișoarei profilându-se în zare, ape curgătoare limpezi și renumita Piatră a Teiului – formată prin eroziunea unui recif cretatic de corali de strajă la hotare. Situată pe malul Bistriței, în aval de lacul Izvorul Muntelui, localitatea oferă o mulțime de resurse și de atracții naturale, la care se adaugă construcțiile realizate de om: viaductul din Poiana Largului de la coada lacului și mica hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Cele două capete ale viaductului se ramifică în alte două șosele naționale: Drumul Național 17 B care duce spre Vatra Dornei și Drumul Național 15B, către Târgu-Neamț.
Istoria locului se leagă de episcopul Valerie Moglan
Gospodăriile bine întreținute ale localnicilor și pășunile verzi sunt înșirate pe malul Bistriței, la limită cu șoselele și la poalele Munților Stănișoarei, oferind călătorilor un tablou pitoresc și o dovadă a hărniciei oamenilor localului. Comuna atrage și prin cele patru monumente istorice de interes local: Biserica de lemn Sfântul Gheorghe (1818) din satul Galu, Ansamblul Bisericii Sfântul Gheorghe (sec. XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Petru Vodă, ansamblu constând din biserica propriu-zisă (1762–1783) și turnul-clopotniță de lemn (1832); Biserica Buna Vestire (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Poiana Largului, ansamblu cuprinzând biserica propriu-zisă (1741) și turnul-clopotniță (secolul al XIX-lea) și Biserica Sfinții Trei Ierarhi (secolul al XIX-lea) din satul Poiana Largului, cu turnul-clopotniță datând din aceeași perioadă. În satul Călugăreni, s-a născut Valerie Moglan Botoșăneanul, cel care avea să fie unul dintre episcopii ortodocși români cei mai iubiți, al cărui nume se leagă, printr- o frumoasă lucrare misionară și călugărească, de Mănăstirea Neamț, Arhiepiscopia Iașilor și Mitropolia Moldovei și Sucevei în general, fiind evocat adeseori în cuvintele părinților de altădată și ale slujitorilor care l-au cunoscut. Părintele Cleopa vorbea despre el ca despre un rugător și binevoitor, cei doi s-au întâlnit de multe ori și Cleopa mărturisea că vrednicul episcop citea uneori în genunchi, în fața icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, Acatistul închinat acesteia. Mulți monahi bătrâni din obștea Mănăstirii Neamț, în urmă cu 30-40 de ani, îl evocau ca pe un ierarh bun, apropiat obștii Lavrei pe care o vizita și în al cărei cimitir se odihnește, așteptând ziua învierii celei de obște.
Realități contemporane: proiecte pentru dezvoltare
Actuala administrație, condusă din urmă cu un an de primarul Alexandru -Teodor Chirilă, are o strategie clară pentru dezvoltarea comunei în următorii 4-10 ani. Începând cu infrastructura rutieră, care este asfaltată într-un procent de 90%, până la educație, sănătate și planuri pentru atragerea de noi investiții locale, totul este pus pe hârtie. Unele dintre aceste planuri încep să prindă contur încă din acest an, în ciuda austerității bugetare și a restricțiilor impuse pentru reducerea deficitului de stat. Se află în lucru un proiect mare de asfaltare a 28 de drumuri comunale, pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny, început din 2023. Cu o valoare de aproape 7 milioane de lei și 300.000 de lei cofinanțarea din bugetul local, proiectul va conduce stadiul asfaltărilor la un procent de 97%. O mare parte din aceste drumuri care se asfaltează duc până în drumurile naționale din zonă, doar trei dintre acestea sunt în interiorul satelor. Constructorul lucrează într-un ritm alert, astfel că primarul Alexandru Chirilă se așteaptă la finalizarea lucrărilor până în noiembrie, decembrie, pe finalul acestui an. Bineînțeles, aceste lucrări depind și de starea vremii în perioada următoare. Mai rămâne de rezolvat o problemă majoră pentru care nu există încă linii de finanțare: canalizarea comunei. Dacă nu vor fi găsite soluții de finanțări europene sau guvernamentale, majoritatea programelor incluzând și alimentarea cu apă, primarul va realiza un program multi-anual prin bugetul local pentru a realiza canalizarea pe porțiuni.
A.D.I. pentru apă în comuna Poiana Teiului
Pentru că muntenii de pe Valea Bistriței sunt oameni de înțeles și vrednici, în zonă urmează să fie realizată o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) pentru administrarea alimentărilor cu apă din care vor face parte comunele: Poiana Teiului, Borca, Farcașa, Grințieș, Ceahlău și Hangu. Comuna Poiana Teiului are o alimentare cu apă destul de extinsă, urmând ca pe parcursul anilor următori să mai fie înlocuite conductele din rețeaua principală și să fie realizate extinderi în satele în care oamenii încă mai folosesc puțuri sau fântâni.
“Cu apa stăm destul de bine, mai avem de înlocuit porțiunile mai vechi rămase de acum 60 de ani, mai avem de făcut ceva extinderi. Dar, în linii mari stăm bine. Nu vom merge pe darea în administrare către compania județeană de apă Apa Serv, ci pe un fel de autogospodărire, în sensul în care ne vom constitui într-un A.D.I., după care vom externaliza serviciile de apă către o firmă privată. Primele discuții și demersuri deja au fost făcute, urmează să realizăm documentația în acest sens. Mai greu este de găsit acum cu sursa de finanțare pe apă -canal. Costurile sunt mari, în special costurile ulterioare sunt mari: stații de epurare, întreținere, toate echipamentele necesare. Deocamdată alimentările cu apă existente sunt în administrare pe fiecare primărie din zonă. Noi deja avem hotărârea instanței pentru înființarea ADI-ului cu cele șase comune din zonă”, precizează primarul Alexandru -Teodor Chirilă.
În satul Dreptu au fost identificate izvoarele de apă ca sursă pe care urmează să se facă o alimentare cu apă care apoi să fie legată de rețeaua deja existentă.
Iluminatul public se extinde în alte trei sate
Iluminatul public există aproape în întreaga comună, cu LED-uri, în sistem modern integrat. Urmează extinderea rețelei de iluminat public pentru satele Petru Vodă, o parte din Poiana Largului și spre Săvinești.
“Am câștigat în decembrie anul trecut o nouă fază de modernizare a iluminatului, zona spre Petru Vodă, prin Administrația Fondului de Mediu. Normal trebuia undeva în iulie-august să semnăm contractele, dar s-au decalat toate din cauza modificărilor legislative apărute între timp. Noi am câștigat proiectul, în valoare de un milion de lei, dar nu se mai întâmplă nimic, platforma AFM-ului este în așteptare. De obicei, până acum, au fost pe drumurile principale, comunale. Am înțeles că următoarele faze o să fie pe extinderi, zonele care nu sunt iluminate, o să fie linie de finanțare”, spune primarul.
Sistemul de iluminat public, cu senzori, cu oportunitatea de economisire a energiei electrice va fi alimentat, în curând și prin energia produsă din panouri solare. Unul dintre proiectele la care lucrează administrația publică locală a comunei este pentru montarea de panouri solare atât pentru principalele instituții publice, incluzând aici și Biblioteca Comunală și școala. Se dorește realizarea unei economii consistente în acest mod la plata facturilor la energie electrică.
Educația – prioritatea administrației
Școala la care învață atât copiii din clasele primare, cât și cei de gimnaziu, dispune de o clădire mai nouă și o extindere, o clădire legată de corpul principal. Ambele au trecut prin etape de modernizare, iar actuala administrație locală a reușit să schimbe centralele termice pe lemne, parchetul din mai multe săli de clasă și să monteze pavele noi în curtea școlii. Corpul de clădire mai vechi nu apare în documente, în momentul în care a fost ridicată construcția nu a fost emis niciun act de proprietate și nu există intabularea la OCPI. Este, practic, o construcție fără acte, ceea ce înseamnă că pe această clădire nu se pot face investiții cu fonduri europene sau guvernamentale. Primarul Alexandru Chirilă a demarat demersurile pentru a lămuri lucrurile și a obține documentația cadastrală și un act de proprietate, astfel încât această clădire să poată fi trecută în patrimoniul public. În școală și la grădinița modernă, ultima situată chiar lângă sediul primăriei, învață peste 350 de copii, de la preșcolari la clasa a VIII-a. Anul trecut a funcționat și Școala Primară din satul Petru Vodă cu 3 clase, dar, datorită scăderii populației școlare, din acest an școlar va funcționa doar școala gimnazială.
“Putem spune că avem condiții mai bune decât alte școli din județ, fără să fim lipsiți de modestie. Chiar și la oraș cred că sunt școli care încă nu au dotarea de care beneficiem noi. Asta s-a întâmplat în cursul anului trecut, printr-un program PNRR. Au fost dotate fiecare sală de clasă cu tablă smart, cu multifuncțională, xerox, imprimantă, mobilier școlar nou. Proiectul a fost al primăriei, în rest, ce s-a mai adăugat pe lângă, a fost și din partea școlii. Avem tot ce ne trebuie, ca să putem desfășura un act educațional conform așteptărilor părinților. Rezultatele școlare sunt mulțumitoare, bune, foarte bune, dacă ne gândim la rezultatele de la evaluare națională, că, de obicei, acestea reflectă munca noastră. Suntem de ani de zile peste media pe județ, întotdeauna am fost peste medie. Anul acesta, știți foarte bine, că am avut și a doua medie pe județ, la evaluare națională, și rezultatele copiilor noștri ne fac mândri de profesia noastră. Din punct de vedere al personalului, am reușit să acoperim toate orele cu personal calificat, majoritatea titulari, cu grad didactic I. Avem o colaborare bună cu primăria, cu domnul primar Chirilă. Sperăm să dezvoltăm această relație școală-primărie și mai bine de atât. Mă refer aici în primul rând la fondurile care pot să fie direcționate de la bugetul local către școală, pentru că știți că în afară de ce avem de la minister și primăria ne poate susține și ne susține și în momentul de față. Fiecare are bugetul limitat și la dumnealor și la noi și ca să putem face ceva mai mult decât restul, avem nevoie de mai multe fonduri întotdeauna. Dar în limita bugetului pe care îl avem, ne descurcăm. Am reușit să rezolvăm și problema transportului școlar, care apare întotdeauna, la fiecare început de an școlar, cu trei microbuze școlare”, ne-a declarat Mariana Deleanu, directoarea Școlii Gimnaziale ”Iustin Pârvu” din Poiana Teiului.
Redeschiderea Muzeului Zoologic
Muzeul Zoologic „Constantin Romanescu” din satul Dreptu, a fost fondat, în 1927, de învățătorul Constantin Romanescu. Muzeul găzduiește o colecție impresionantă de faună locală, incluzând animale împăiate precum păsări, vulpi, rozătoare, un râs și un urs carpatin. Clădirea muzeului, fosta școală primară din sat, păstrează arhitectura tradițională, cu săli spațioase și mobilier de epocă. Pe lângă exponatele zoologice, muzeul include și o sală dedicată patrimoniului local, amenajată de profesoara Dumitrina Erhan. Aceasta conține bănci școlare vechi, cataloage și documente școlare, precum și piese vestimentare tradiționale, oferind vizitatorilor o incursiune în istoria educației și culturii locale. Primarul Alexandru-Teodor Chirilă spune că muzeul ar fi trebuit să fie modernizat cu o finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă litigiile apărute, cu contestații repetate din partea constructorilor la licitația pe execuția lucrărilor țin totul pe loc.
“Când am preluat funcția de primar, în noiembrie anul trecut, era blocat proiectul de la muzeu. Am reușit să finalizăm documentele pentru schimbarea liderului la asocierea de constructori și am obținut prelungirea termenelor din proiect la minister. Am semnat prelungirea și încercăm să ducem lucrurile la bun sfârșit. Proiectul este executat undeva la 20%, și se lucrează în continuare. S-au făcut o parte în amenajări, la acoperiș, se continuă lucrările, deocamdată se încadrează în noile termene asumate pe proiect. Aici însă avem unele probleme. Muzeul a fost predat în 1988 către Școala Dreptu, domnului profesor Pandrea, ca și custode, care între timp a decedat. Muzeul nu este înregistrat ca și muzeu, el figurează în inventarul comunei Poiana Teiului, pe primărie. Săptămâna trecută au fost deja reprezentanții Direcției pentru Cultură la muzeu, facem corespondență și urmează să rezolvăm și partea de documente. După care va trebui să găsim un nou custode bun, astfel încât muzeul să redevină o atracție turistică”, spune primarul Alexandru Chirilă.
Centru de permamență și farmacii
Pentru îngrijirea sănătății localnicilor comuna Poiana Teiului are un Centru de permanență în care există cadre medicale 24 de ore din 24. Un plus îl constituie și existența Gărzii de Intervenție (Pompieri) II Poiana Teiului, astfel încât orice urgență apare, cel mai rapid mijloc de transport este ambulanța SMURD. Dispensarul uman cu medic de familie acordă consultații cetățenilor din zonă, iar pentru rețete există trei farmacii în comună, bine aprovizionate cu medicamente și echipamente medicale. Sănătatea oamenilor rămâne o prioritate pentru administrația publică locală care caută în continuare soluții pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale și diversificarea acestora. Primarul Alexandru-Teodor Chirilă are în plan o lungă listă de proiecte pentru a schimba în bine fața comunei și a le oferi oamenilor un trai decent, pe măsura vremurilor pe care le trăim.
“Totul se poate face, însă, în timp, cu calm, cu calcule și măsurători de două ori și tăiat o dată, cum se spune. Trebuie răbdare și încredere din partea oamenilor, pentru că noi, echipa din primărie suntem aici pentru a-i ajuta pe cetățeni și pentru a le rezolva problemele. Oamenii știu deja că ușa primăriei și a biroului meu este deschisă pentru ei, la orice oră, doar dacă mai sunt pe teren la investiții sau cu documente plecat din localitate, altfel, orice problemă au se poate rezolva cu bunăvoință și cu dedicare!”, a conchis primarul Alexandru-Teodor Chirilă.
Angela CROITORU
