Sfânta Cuvioasa Parascheva, folositoarea celor asupriți

În credința moldovenilor, dar și a românilor, Sfânta Cuvioasa Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greşit, folositoarea celor asupriţi, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecaţi şi osândiţi, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăţilor, izvorâtoare a milostivirii. În acest an, creștinii se vor putea închina la moaștele Sfintei Parascheva și la moaștele Sfântului Andrei Criteanul.

Ziua de 14 octombrie are o însemnătate aparte pentru moldoveni, dar și pentru toți creștinii ortodocși din România. Este praznicul Sfintei Cuvioasa Parascheva de la Iași. Ziua este cunoscută în popor și ca Vinerea Mare, indiferent în ce zi a săptămânii este sărbătorită. Această Vinere Mare încheia în Calendarul popular ciclul de 12 vineri de peste an, care prefațează alte sărbători importante.

Viața Sf. Cuvioase Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut la început de veac XI, în Epivata, o localitate din Serbia de astăzi. Părinții sfintei erau oameni foarte bogaţi, dar şi creştini evlavioşi. Ea avut un frate, Eftimie, care s-a tuns monah. După moartea părinților ei, ea a părăsit casa părintească şi a mers mai întâi la Constantinopol, iar apoi la pustia Iordanului. Într-o noapte, la vârsta de 25 de ani, un înger îi descoperă în vis că trebuie să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam descrie această minune în Cazania sa: ”Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din aceasta lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Cum a fost descoperit trupul Sfintei Parascheva

Potrivit tradiției, ea a revenit în Epivat fără să spună cuiva cine este și de unde vine. După alți doi ani de nevoință, la vârsta de 27 de ani, trece la cele veșnice. A fost îngropată ca o străină, aproape de mare. După mai mulți ani, sfânta a apărut în visul unui sihastru, spunându-i acestuia să-i dezgroape trupul și să-l așeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica ”Sfinților Apostoli” din Kallicrateia.

Miracole ale Sfintei Cuvioase Parascheva

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în 1641, după ce au fost găzduite în mai multe biserici. Sfintele moaşte au fost duse din Epivata în cetatea Tîrnovei din Bulgaria. De acolo, au fost mutate în Constantinopol, cum povestesc Sf. Eftimie şi Rafail. Drept-credinciosul Vasile Voievod și domn al Moldovei a reușit să aducă de la Constantinopol moaștele sfintei „cu cinste întru a lui drept-slăvitoare domnie”. Sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost așezate pe 13 iunie 1641 în biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, apoi au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași. Unul dintre cele mai mari miracole ale sfintei este preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii. Din cauza aceasta a fost luată ca protectoare de toate ţările creștin-ortodoxe din Balcani. Tradiția orală ne amintește de faptul că şi turcii recunoșteau minunile Sfintei Parascheva. Un alt miracol consemnat este salvarea miraculoasă a moaștelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul mănăstiri Sfinții Trei Ierarhi, din Iaşi. În acel incendiu s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte, deşi erau învăluite în jeratic, au rămas întregi spre întărirea credinței. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, soţia preotului Gheorghe Lateş din comuna Rădăşeni-Suceava suferea la cap de o boală grea şi incurabilă. Urmarea rugăciunilor la moaștele sfintei și a slujbelor de Sfântul Maslu a fost vindecarea acelei femei. În perioada celor două războaie mondiale, orașul Iași a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se aflau cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Cuvioasa ocrotește Moldova şi orașul acesta binecuvântat, de peste 380 de ani.

Tradiții creștinești de Sfânta Cuvioasă Parascheva

Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor plecați dintre cei vii. În această zi se fac pomeni pentru morții care nu şi-au găsit liniştea, care au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. Se împart lipii, colaci, vin şi must. În lumea tradițiilor bunicilor noștri, Sfânta Parascheva apărea ca ocrotitoare a apelor. Se spunea că chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni. În locul unde apărea chipul sfintei se spunea despre apa respectivă că a devenit vindecătoare. Din acest motiv exista obiceiul în unele locuri să se așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni si izvoare. Sfânta Cuvioasa Parascheva dăruiește ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente și purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.

Tradiții din popor de Sfânta Cuvioasă Parascheva

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este numită în popor și Vinerea Mare, chiar dacă poate cădea în oricare din zilele săptămânii. În această zi, tradițiile din străbuni ne învață că nu se coase nimic, fiindcă este rău de grindină și boli de ochi. Cei care citeau mersul timpului cunoșteau că, odată cu sosirea Vinerii Mari, se pregătește venirea zăpezilor. Vinerea Mare era considerată începutul praznicelor. Oamenii de altădată o sărbătoreau cu mare smerenie, ca toate să le meargă bine pe perioada iernii.