Drumul care urcă din centrul comunei Alexandru cel Bun către Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani este de un pitoresc aparte, iar la coborâre, dacă ai parte de vreme bună și nu este ceață, poți admira o priveliște minunată. Curbele strânse care străbat dealul, vederea către lacul cu lebede de la Pângărați și Bâtca Doamnei, dar și culmile împădurite de peste apă, sunt de un pitoresc aparte. Dar dacă ai răbdare să faci urcușul până la capăt, dincolo de spital, sunt câteva blocuri. Amplasate la poala pădurii, cele 5 imobile par rupte din altă lume și nu cadrează în nici un fel cu peisajul. Aceste blocuri sunt „cartoful fierbinte” din curtea Primăriei Alexandru cel Bun, căci toate sunt proprietatea administrației publice locale. Expresia „cartof fierbinte” sintetizează cel mai bine situația blocurilor pe care primăria nici nu le poate ține, dar nici nu le poate da, nu prea poate investi în ele, dar nici nu le poate lăsa așa cum sunt acum. În esență, chiar dacă imobilele sunt ale administrației publice locale, acolo sunt laolaltă, atât proprietăți private, cât și familii care stau cu chirie. Recent primăria a comandat o expertiză care a stabilit că ultimul bloc, B5, locuit exclusiv de chiriași, este în prag de colaps și are risc seismic.

„Aș pleca oriunde aș putea locui în condiții mai bune”

În timp, primăria nu a investit prea mult acolo, doar la unul a fost pus acoperiș nou și tâmplărie termopan. Locatarii de toate felurile, de la tineri la vârstnici, au făcut ce-au putut, cum au putut și mai ales dacă au putut. Unii și-au izolat termic locuința, alții nu, parte dintre ei au tencuit și au dat cu var, alții cu au rămas cu varul dat la inaugurarea de prin anii ’50. Și așa, fiecare dintre imobile apare ca un puzzle de culori, texturi și structuri îmbinate într-un fel care nu dă bine. Alături, pe terenurile aferente construcțiilor, chiar dacă sunt în coastă, unii dintre locatari au ridicat construcții improvizate în care depozitează diverse, în special lemne. Chiar dacă există gaze naturale, marea majoritate le folosesc doar la aragaz, iar încălzirea o asigură cu sobe cu lemne.

Sub poala pădurii blocul B5 pare că nu mai rezistă mult. De acest lucru știu și chiriașii, dar momentan nu au unde să plece. Este și cazul unei familii de la etajul II care are un băiat de 8 ani. Capul familiei, tatăl, știe drumul pe scări cu ochii închiși, dar unui străin îi este destul de greu să se orienteze în beznă, căci scara nu e luminată.

„De 12 ani locuim aici, eu, soția și băiatul de 8 ani. Chiria nu este prea mare, important este să nu întârzii cu plata. Am înțeles că se vrea ca noi să devenim proprietari, dar cum aș putea să cumpăr un apartament într-un bloc cu bulină roșie? Și apoi să renovăm tot noi, ca proprietari. Nu ar trebui ca primăria să-l renoveze, reabiliteze, și apoi noi să cumpărăm? Cum vine asta? Am făcut cerere pentru un apartament în unul din celelalte blocuri ori la Vaduri, dar înțeleg că nu sunt locuri. Aș pleca oriunde aș putea locui în condiții mai bune. Sunt conștient că ce am investit aici nu mai pot recupera”, spune Iulian Cătălin Aparaschivei.

„Știu că e cu risc seismic, dar noi sperăm că nu se va dărâma. Au mai fost atâtea cutremure până acum și rezistă. Mai este varianta să ne căutăm noi în altă parte, dar poate ar trebui să ne ajute și primăria cu cât am investit aici. Sau cât de cât, să pot plăti chiria în altă parte. Am avut probleme cu canalizarea, cu alimentarea electrică, am schimbat ușile. Soluția ar fi să ne dea o altă locuință. Chiar dacă zic că vor face blocul, eu zic că nu o să-l facă niciodată”, mai spune tânărul de 28 de ani.

Chiar dacă blocul este la un pas de colaps, locuința este îngrijită, cu parchet aproape alb care dă senzația de spațiu mai mare. Și cum băiatul urmează să vină curând de la școală, tatăl a pregătit focul în cameră. Cu lemne, într-o sobă cu geam generos, iar imaginea flăcărilor sporește senzația de căldură. Cazul lor este unul fericit, căci la parter este un apartament mai degradat, cu igrasie și unde șobolanii și-au făcut casă. Alături de chiriaș, Liviu Mihai Dumitraș. Locuiește la parterul blocului B5 de vreo 10 ani, împreună cu mama sa. Momentan nu are serviciu, iar asta îi face viața grea.

„E plin de igrasie aici, după fiecare pat, mobilă, dulap. Pentru că acesta a fost apartamentul cel mai rău, de la început. Când era primar domnul Rotaru, au izolat apartamentul pe interior. Dar tot am mucegai. Șobolanii vin de afară. Rod izolația și intră-n casă. Vin și pe ghenă. Am încercat să fac niște improvizații, dar nu merge. Tot timpul a fost așa. Am pus și spumă, și-i aud cum rod să intre în casă. Aș merge la etajul doi, unde este un apartament liber. Am făcut cerere, să văd dacă o aprobă. Mama e bolnavă și e greu. Tot ce îmi doresc este să scap de igrasie și de șobolani. Nici geamul la baie nu-l pot ține deschis, că am lemne afară, se urcă și intră pe geam. Alaltăseară a intrat unul în casă și mi-a fost frică să mai dorm. L-am fugărit, a intrat în baie, și nu l-am mai văzut”, spune locatarul de la parter.

În toată casa funcționează doar o priză de la care sunt trase, înnădite, mai multe prelungitoare până unde este nevoie. Un păienjeniș de cabluri mai periculos decât igrasia sau rozătoarele.

Soluția chiriașilor versus soluția primăriei

Cei care locuiesc la B5 au o soluție pentru a scăpa de riscul ca blocul să cadă peste ei. Aceștia propun primăriei să le ofere apartamente în celelalte 4 blocuri, chiar dacă nu sunt disponibile momentan. Și se referă la apartamentele unde sunt chiriași care nu locuiesc efectiv acolo, deși plătesc chirie. În acest fel, ei ar beneficia de un spațiu adecvat, iar primăria nu ar avea ce pierde. Apoi, administrația publică locală poate să facă ce vrea cu blocul B5, să-l reabiliteze sau să-l dărâme și să-l reconstruiască, deși chiriașii nu cred în nici una din cele două variante.

„Noi am început discuțiile în sensul că dacă apar apartamente libere la blocul B1, B2, B3 și B4, prioritatea vor avea cei de la blocul B5. Aș vrea să luăm o decizie corectă și față de cei care locuiesc acolo, pentru că unii stau de 10-20 de ani, poate și mai mult și practic, viața lor este acolo. Dar, în același timp, trebuie să ne și asumăm faptul că imobilul prezintă un risc seismic și responsabilitatea este a noastră. Și atunci trebuie să fim corecți și față de noi și față de ei. Nu putem interveni atât timp cât sunt chiriași acolo. Dar când se rezolvă cu aceste familii, avem două variante. Prima ar fi demolarea, a doua – reabilitarea. Dar ambele implică niște costuri. Prima variantă implică costuri mai mici, a doua variantă implică costuri foarte mari, chiar mai mari decât dacă ar fi să construim o clădire nouă”, spune primarul Cosmin Balan.

Le-a propus familiilor din primele 4 blocuri să devină cu toții proprietari, să cumpere apartamentele, pentru a putea accesa fonduri și a reabilita clădirile.

„Păi eu nu aș vrea să cumpăr, să fiu proprietar? Vreau, dar cu ce bani? De unde să scot, nu am nici măcar pentru avans. Stau aici de peste 30 de ani, de o viață și dacă aș fi putut, aș fi cumpărat. Doar la noi, la B3, primăria a schimbat acoperișul și a pus termopane, în rest fiecare a făcut ce a putut”, spune una din chiriașele de la B3.

Primarul Balan propune sprijin pentru achiziția locuințelor și reabilitarea clădirilor B1-B5.

„Soluția ar fi să devină toți proprietari și noi să-i ajutăm, să le asigurăm un suport tehnic pentru o eventuală finanțare pentru reabilitarea acestor blocuri. Noi, ca primărie, nu putem investi în proprietăți private. Acolo, fiind o mixtură de proprietăți private și proprietăți ale primăriei, va fi foarte complicat să începem noi lucrări, mai ales în condițiile în care bugetul nu prea ne permite. Asociația de locatari poate depune proiecte nu neapărat la ADR ci pentru orice fel de fonduri, guvernamentale, poate printr-un GAL. Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu această informație, să-i ajutăm să depună documente, să identificăm sursele de finanțare, fără nici un fel de problemă”, a punctat primarul comunei Alexandru cel Bun, Cosmin Balan.

Gabi SOFRONIA