Profesorul Eugen Pintrijel, fostul director al Școlii Gimnaziale Domnești din Târgu-Neamț, a fost schimbat recent din funcție, printr-o decizie a Inspectoratului Școlar Județean Neamț. Chiar și pentru cei neavizați, schimbarea a părut mai degrabă una politică, dacă ținem cont că noul director este membru PSD, actual consilier local la Răucești. La fel de adevărat este și faptul că Eugen Pintrijel este membru PNL, iar înainte de alegerile locale din 2024 a fost unul dintre numele vehiculate pentru a candida la funcția de primar, după ce, într-un sondaj de opinie, s-ar fi clasat pe o poziție bună.

După această perioadă de 13 ani și jumătate, cât am deținut funcția de director, am nostalgia zilei când am pășit pe porțile acestei școli ca elev, iar tatăl meu, la acea vreme, era director. Atunci se numea Școala Generală Nr. 2. După 13 ani și jumătate, rămân cu satisfacția că am reușit să fac niște schimbări, atât în ceea ce privește baza logistică și administrativă a școlii, cât și în ceea ce privește numărul de copii ai școlii, care a crescut. La un moment dat s-a și dublat numărul elevilor. Apoi, este vorba și despre rezultatele elevilor la diferite competiții școlare, dar și despre atragerea de proiecte europene. Școala s-a clasat de mai multe ori printre primele școli din județ, iar în anul 2025, în urma Evaluării Naționale, școala s-a clasat pe locul șase dintr-un total de aproximativ 160 de școli din județ și pe locul 1 pe oraș. Aici este rodul muncii colectivului de cadre didactice, cărora vreau să le mulțumesc că au fost aproape de mine, că m-au suportat cu bune și cu rele. Dar în niciun caz nu am lezat imaginea școlii, nu am implicat-o în scandaluri publice, așa cum se întâmplă acum. Ca să fiu elegant în exprimare, să nu zic în mizerie. În concluzie, am sentimentul împlinirii profesionale. Plus că înainte se învăța în două schimburi, iar acum se învață într-un singur schimb.
– Aveați semnale că urmează să fiți schimbat din funcție?
Da. Aveam informații de la oameni care au funcții importante. Am fost oarecum surprins că se dorește schimbarea mea de către unii oameni. Ce pot să le spun? Poate îmi prezintă și mie cineva motivele schimbării mele. Familia și prietenii mei știau că îmi doream să mai fiu pe funcția de director doar un an. Nu sunt genul de om care să țin de funcție. Colegii din școală știu că acum 5 sau 6 ani mi-am depus demisia la ISJ Neamț. Nu m-am considerat niciodată un zeu în școală. Am mers pe principiul democrației în relația cu colegii. Am fost permanent un colectiv unit.
– Pe unele canale se vehicula numele doamnei director adjunct, Anca Maftei, care să vă înlocuiască pe funcție. Cum vă explicați totuși numirea lui Laviniu Apostoae, ținând cont că nu e profesor al Școlii Domnești?
Chiar nu știu ce e cu această numire a domnului Laviniu Apostoae, poate e ceva provizoriu. Dar probabil că munca mea a fost apreciată, din moment ce domnul Vasile Apopei nu a găsit un alt înlocuitor decât în satele și comunele învecinate, printre prieteni. (râde)

Da. Faptul că am avut încredere în unele persoane, care mi-au demonstrat acum că nu meritau să le acord încrederea mea. Dar eu am curajul să mă uit în ochii lor. Plec cu conștiința împăcată, oricum.
– Considerați că ați deranjat politic?
Cred că da. Pe cât de calm sunt de obicei, pe atât de slobod sunt la gură. Dar dacă s-a ajuns să ne sabotăm pentru niște vorbe, înseamnă că e o problemă la alții. Consider că în 2026 avem dreptul de a vorbi, totuși. Mă gândesc că ar trebui să primeze modul cum îți faci datoria la locul de muncă. Eu i-aș invita să vină să vadă cum arată școala și apoi să ia deciziile necesare.
– Era previzibilă și schimbarea din funcție a domnului Gheorghe Apetrei, de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă”?
Am colaborat bine cu Genuțu pe parcursul anilor. Dar pot să vă spun că doamna Mariana Munteanu este o femeie decentă, un cadru didactic competent și cu un caracter frumos. Mai multe despre schimbarea lui Gheorghe Apetrei nu vreau să comentez.
– Cum a decurs prima zi cu noul director, Laviniu Apostoae? V-a căutat, ați stat de vorbă?
Noi ne cunoaștem de mult timp, însă prima zi a fost surprinzătoare. În sensul că totul a fost foarte oficial, foarte rece. S-a întrunit Consiliul profesoral, s-a prezentat încetarea mea din funcție și numirea noului director. Și punct. Atât a fost.
– Vă veți înscrie la concursul pentru funcția de director al Școlii Gimnaziale Domnești?
(râde) Sincer vă spun, nu aveam de gând să mă înscriu, dar acum primarul Vasile Apopei chiar mă roagă să dau examenul pentru a treia oară.

Dacă ne uităm și la sistemul de Sănătate, vedem aceeași imixtiune a politicului. Haideți să vă spun o întâmplare. Într-o pauză de la școală, niște copilași m-au întrebat: „Domnule director, este adevărat că v-au schimbat din funcție? Ați fost obraznic?” Nu am știut ce să le răspund. Dar îl invit pe domnul Vasile Apopei să le dea un răspuns acestor copii. Efectele nu pot fi decât negative și sunt vizibile.
Chiar mă uitam: în alte județe nu au fost schimbări de directori, așa cum au fost la Neamț. În alte județe au fost consultate consiliile profesorale; nu îți pui așa, din senin, pe funcții, doi-trei prieteni. Prin aceste schimbări politice, părinții ajung să nu mai aibă încredere în sistemul de învățământ, în școală; nu mai există stabilitate.
Cât timp am fost director, orele mele de educație fizică și sport le-am dat unei debutante, unei fete extraordinare, ca să aibă o normă întreagă. E la început de carieră și, acum, a rămas cu jumătate de normă. Nu mai găsește ore unde să predea. A trebuit să-mi iau orele înapoi și îmi pare rău. Rămân oameni fără pâine, fără un salariu. Și asta pentru că cineva are chef de răzbunări, de sforării. Eu chiar nu mă pricep la sforării și nu îmi propun să fiu un sforar.
Degeaba dăm noi concurs, dacă unii stau la pândă să vadă când expiră la unii contractul de management. Nu se ține cont de realizări, de ceea ce ai făcut. Pentru ei nu contează. Din punctul meu de vedere, ar trebui date concursuri începând de la ministru. Se și spune: „Dacă vrei să distrugi o nație, distruge Educația și Sănătatea.”
– Colegii dvs. cum au primit vestea schimbării din funcție?
Unii dintre ei, dacă vreți să mă credeți, i-am văzut cu lacrimi în ochi. Poate și pentru că nu am fost un dictator și nu am făcut niciun rău nimănui. Sunt un tip conciliant. Eram conștient că mai devreme sau mai târziu nu voi mai fi director. Orice început are și un sfârșit. Dar pe diploma mea scrie profesor, nu director.

(haideți să vă spun ceva) În prima zi, după ce nu am mai fost director, aveam emoții înainte să intru în cancelarie. Am zis bună dimineața și m-au întrebat cum mă simt. Și le-am răspuns așa: „Să știți că am dormit mai bine astă-noapte ca profesor decât ca director.” Și am început să râdem cu toții. Oamenii m-au convins. Cei care sunt de caracter au rămas alături de mine și le mulțumesc pentru susținere.
A consemnat Ciprian-Traian STURZU



