Anul 2025 a fost unul marcat de preluarea mandatului de premier de către Ilie Bolojan și a însemnat începutul măsurilor de austeritate – cu pachetele 1 și 2 ale Legii Bolojan, dar și cu anunțarea, mai oficial sau mai puțin asumat, a pachetului 3 cu ceea ce urmează să se întâmple în prima parte a acestui an (2026) în administrația publică locală. Populația a aflat că va plăti mai mult către bugetul local și cel de stat, prin taxe și impozite majorate, pe un principiu financiar și juridic șchiop – spun experții în domeniu – creșterea valorii impozabile. Asta după ce, în prealabil, statul a scumpit cam tot ceea ce se putea, produse alimentare, servicii, carburanți etc, prin majorarea accizelor și a TVA-ului.

Ce s-a aflat în 2025 și primele reacții la reforma administrației

Consiliul Județean (CJ) Neamț și primăriile nemțene au aflat cam ce li se pregătește:

– tăieri de drepturi salariale (anumite facilități nu se mai acordă sau se acordă limitat);

– restructurări – posturi vacante tăiate, dar și angajați ce urmează să rămână fără locul de muncă din primărie/CJ.

Efectul măsurilor ce s-au aflat ”pe surse” sau din interiorul coaliției PNL-USR-PSD:

– degringoladă și panică, simulări în regie proprie în primării și alte instituții publice;

– încercări de a găsi o poartă de salvare ”pentru cine trebuie”: angajații cu ”proptele” (cei cu vechime, rude, prieteni și afini) în alte instituții deconcentrate locale subordonate.

”Nu rămâne nimeni fără loc de muncă!”, a declarat președintele CJ Neamț, Daniel Harpa.

IANUARIE 2025 – semne de furtună!

Marcel Ciolacu – premierul PSD, încă aflat la putere devenea persona non grata pentru mare parte din populație și, mai ales, pentru sindicaliștii din mai multe domenii de activitate datorită Ordonanței Trenuleț de la finalul anului 2024.

În teritoriu, politicieni locali nemțeni precum primarul de Tarcău, Manole Fîrțală – care a mai câștigat un mandat din arestul preventiv sau primărița de Crăcăoani – Alexandrina Raclariu căutată la integritate de către ANI, ca și primarul de Ghindăoani, Adrian Antochi (aflat în aceeași situație) strâng rândurile, prin diferite instanțe, cu avocați plătiți pe bani grei, căutând o ieșire cu racord, măcar aparent, la legalitate.

Avocatul George Lazăr, fostul președinte al PNL Neamț, acuzat de procurorii DNA de trafic de influență (pe vremea când era secretar la Energie) pentru intervenții legate de conducerea Direcției Silvice Neamț, ieșea de pe scena politică în tăcere.

Daniel Vasilică Harpa – președintele Consiliului Județean (CJ) Neamț și cel de mai sus (ajuns consilier județean), după ce și-au strâns mâinile în fața blitzurilor și au rostit declarații de pace la primirea mandatelor (în toamna lui 2024), s-au ignorat reciproc cu un respect desăvârșit în ședințele din luna ianuarie. Abia se aleseseră apele, se știa cine cu cine este în alianță (PSD-PNL-USR) și cine pe post de opozanți la Neamț (doar AUR).

FEBRUARIE 2025: Spitalul lui Arsene reinventat!

Din biroul încă proaspătului președintele al CJ Neamț, Daniel Vasilică Harpa (PSD), se scot de prin sertare, proiectele lui Arsene, se verifică, se modifică, se planifică: spitalul nou, podul de la Luțca (scos din albie și pus la refăcut), Porțile Neamțului și multe altele. Se mai aprobă o serie de hotărâri, se mai modifică altele, se mai cheltuie alte rânduri de finanțări pentru expertize, documentații, totul pentru mai nimic sau… pentru a repara gafe mai mari sau mai mici ale unor oameni (plătiți cu comisioane grase) din echipele de proiect!

Cel mai important proiect, dintre cele lăsate în urmă de fugarul de la Bari (Ionel Arsene), mega spitalul județean de urgență (inițial cu 880 de paturi!), mai grandios, mai modern și mai dotat decât cel existent (SJU Piatra-Neamț – cu secții lăsate de izbeliște), este acum recalibrat, cu contract de finanțare semnat, în an electoral, la o sumă mult mai mică.

Pe fondul asurzitor al scandalului cu pierderea celor 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la renegociere, contractul de finanțare deja semnat pentru spitalul nou (în prezența premierului Marcel Ciolacu și a ministrului Sănătății – Alexandru Rafila, o bună campanie electorală de altfel!), devine o hârtie fără valoare.

Licitația anulată, finanțarea evaporată!

Licitația pentru proiect este anulată, aparent pe bază de lipsă aviz de la DSP Neamț (ocazie cu care se pregătește și sacrificarea pionului – directorul Fierăstrău (PNL) de către noul ministru (PSD) Alexandru Rogobete). Avizul a fost considerat ”un fleac” de o parte a echipei CJ ce primește comisioane pentru acest proiect. Nu însă și de Daniel Harpa, care anulează licitația (ca și câștigată de asocierea de constructori având ca lider compania lui Erbașu), pentru că proiectul nu bătea ca număr de paturi cu ceea ce avizase inițial DSP Neamț.

Și, aici, se naște o întrebare la care opinia publică merită să primească un răspuns, chiar și tardiv: Nimeni din armata de directori ai CJ Neamț, nici măcar Doru Gavriliu-Conache de la Investiții, nu l-au pus în gardă pe noul președinte despre o notificare care exista de doi ani (DSP transmisese notificarea cu pricina încă din 15 februarie 2023!)? A fost necesară retrimiterea notificării dinspre DSP către CJ?

Anularea contractului a fost atacată de câștigătorii licitației, atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care le-a dat dreptate, cât și la Tribunalul București, unde au obținut o hotărâre definitivă prin care instanța obliga CJ Neamț să continue procedura de licitație pentru proiectul tehnic și execuție. Zadarnic însă, decizia a rămas fără obiect, banii din PNRR se evaporaseră…

Președintele Daniel Harpa pare că NU va sparge, prea curând, ghinionul sau ”blestemul lui Arsene” de la Bari! Cel puțin nu la o investiție ce ar putea fi cu adevărat istorică în portofoliul său de conducător de județ, cum este noul spital.

MARTIE: Un meșter Manole și găinăriile dinaintea lui!

Primăria comunei Tarcău, încă condusă, din spatele gratiilor, de un primar cu nume având rezonanță de baladă, Manole Fîrțală, pare să fie locul în care conducătorii sunt obișnuiți să joace după propriile reguli. Nu neapărat legale.

Fostul primar, Iulian Găină, a fost și el judecat și condamnat, în primă instanță, pentru delapidare. Ex-edilul de Tarcău a primit un an și 6 luni cu suspendare și un termen de supraveghere de 3 ani, după ce un control al Curții de Conturi avea să scoată la lumină o activitate interesantă. Atât fostul primar, cât și secundul acestuia, viceprimarul, cu concursul altor aleși locali din perioada respectivă, ar fi achiziționat combustibil dedicat deplasărilor în interes de serviciu, mai ales cu mașinile personale, într-o cantitate ce excede până și capacitatea parcului auto al instituției.

Ajuns consilier local, așa cum se întâmplă, de regulă, cu foștii primari mai ales în comunitățile mai mici, unde toată lumea cunoaște pe toată lumea, Iulian Găină ar fi fost cel care, spun sătenii, l-ar fi ”turnat” pe Manole Fîrțală.

Revolta Neamțului: PNRR-ul și zonele de protecție strictă

Primarii din Neamț s-au trezit, peste noapte, pe finalul lunii martie, cu un așa zis expert în mediu și zone de protecție strictă (cu un nume interesant – George BOUROȘ) venit taman de la București – via ministrul Mircea Fechet,  să le prezinte un plan prin care se pregătea un fel de rechiziționare a majorității terenurilor din județe, de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Ce spunea acest plan pe scurt: primarii și autoritățile publice locale nu vor mai putea construi și face niciun fel de proiecte pe cele mai bune și vaste terenuri din comunitate, din cauză de pitpalacul grăitor și frumos cuvântător sau vulpea argintie pe cale de dispariție care au habitate acolo!

Practic, localitățile nemțene urmau să fie jefuite pe față de pământul strămoșesc care urma să fie pus la păstrare (ministrul Fechet, probabil, știa exact în ce scop!) în niște hărți cu zone de protecție strictă. Pe scurt, se vorbea despre vreo 57.000 de ha care urmau să primească acest statut și unde NU se mai putea face niciun fel de activitate economică (vă amintiți de păsărica de la Luțca din cauza căreia nu se putea reconstrui podul, în vară, când aceasta își depunea ouăle?!). Ei, acum s-a comis una și mai gogonată: se găsise o zonă de protecție strictă și peste Autostrada Moldovei A8.

Numai că Bouroș venit din capitală s-a trezit în mijlocul unui adevărat taifun de întrebări și interpelări care, toate, convergeau spre: ”Ne luați de proști?!”. Omul a plecat așa cum a venit, fără niciun rezultat. Prefectul Adrian Bourceanu a rămas să dreagă busuiocul și să-i demonstreze ministrului (așa cum ar face-o în calitate de avocat în instanță!) că hărțile respective sunt niște aberații și că, în teritoriu, nu toată lumea e proastă și gata să dea cu subsemnatul pentru ceea ce visează un ministru noaptea!

Maidanul cu bălării și ceva proiecte eșuate

Tot în martie, Mesagerul de Neamț atrăgea atenția administrației publice locale, conduse de noul primar Adrian Niță, despre maidanul cu bălării unde a existat cândva poligonul auto al elevilor de la Colegiul Tehnic de Transporturi și asupra unor proiecte ale vechii administrații – grădinile din Văleni și Speranța, care deja au început să se ruineze, după ce se făcuseră investiții pe bani grei, europeni. Ulterior, primarul Adrian Niță a anunțat un megaproiect prin care va transforma maidanul într-un circuit auto dedicat competițiilor de profil. Și unde elevii care se pregătesc pentru a obține permisul auto vor putea să aibă acces în cursul dimineții. La nivel național încă se mai decantau lucrurile în legătură cu anularea candidaturii lui Călin Georgescu, iar politicienii nemțeni își spuneau opinia, pro sau contra pe acest subiect.

APRILIE: Troleibuzul s-a rebranduit, podul de la Luțca reconstruit!

Luna aprilie a marcat două lucruri în administrația nemțeană județeană:

• societatea Troleibuzul (care nu mai are troleibuze în parcul propriu de mai bine de două decenii!) a început schimbarea la față, cu modificarea denumirii în Societatea de Transport Public Neamț
• s-a finalizat podul de la Luțca, peste Siret, ”cadoul blestemat” pe care Ionel Arsene îl făcuse unui prieten constructor – falimentar între timp, și care a lăsat localnicii fără cea mai scurtă și importantă cale de acces din zonă.

MAI: Cele două tururi la prezidențiale

Luna mai a fost luna celor două tururi ale alegerilor prezidențiale, în care, după 4 mai, în competiția prezidențială au rămas Nicușor Dan și George Simion.

Oamenii în Neamț au ales ”dintre două rele, pe cea mai puțin rea”, după cum declarau cei intervievați de reporterii Mesagerului de Neamț. Nemțenii l-au votat pe George Simion, dar s-au ales cu Nicușor Dan, un președinte  matematician.

IULIE: Inundații devastatoare la Borca și Farcașa

Luna se încheia cu inundațiile catastrofale din noaptea de 28 iulie, în Borca și Farcașa, și cu un lac plin de reziduuri de lemn și alte deșeuri venite pe Bistrița, via Broșteni, Suceava. Localnicii din Borca și Farcașa încercau să înțeleagă cum au pierdut munca de-o viață. Fețe bisericești, edili din alte localități, profesioniști din MAI, mai puțin ONG-uri care clamează că ajută oamenii, au făcut front comun ajutând la curățarea caselor și la reparații.

AUGUST: Încă un hei-rup pentru spitalul nou

Măsurile antideficit se accentuează, mediul de afaceri nemțean se repliază în căutarea unor soluții pentru a evita falimentul. Mulți se reorientează către state cu fiscalitate mai mică unde afacerile lor ar putea să nu mai aibă de suferit atât de mult ca în România lui Bolojan.

Prefectul de Neamț, Adrian Bourceanu, supraveghează curățarea Lacului Izvorul Muntelui Bicaz, cu concursul SGA, a pădurarilor, a pompierilor și a unei firme de casă a Hidroelectrica, activitate care rămâne în atenția nemțenilor.

Sinistrații încep deja să-și refacă casele distruse de viitură, datorită lipsei digurilor pe anumite tronsoane ale râului Bistrița.

Președintele Daniel Harpa, anunța, pe 28 august, despre soarta spitalului nou: ”A fost semnat contractul de proiectare și execuție lucrări, a fost emis ordinul de începere pentru proiectul tehnic, iar firma desemnată are obligația contractuală de a-l finaliza în maximum patru luni. Suma necesară proiectului tehnic a fost alocată Consiliului Județean prin Hotărâre de Guvern. În ceea ce privește finanțarea construcției propriu-zise, pe fondul deciziilor guvernamentale recente, aceasta va fi clarificată prin memorandum, astfel încât proiectul să fie susținut din surse stabile și predictibile”.

SEPTEMBRIE: fantoma spitalului nou și ”lupta” de la SJU

În timp ce directorul interimar al SJU Piatra-Neamț ”se luptă” pentru obținerea acreditării, cu termen prelungit, președintele Daniel Harpa (care amenințase deja cu demiterea Cristinei Iacob-Atănăsoaie, încă de la începutul anului!) dă semnale de nemulțumire tot mai mari.

Totul în contextul în care, la Târgu-Neamț, apăruse deja ruptura între primarul Vasile Apopei și managerul spitalului Alexandru Patrașcu, cu suspendarea contractului de management al celui din urmă și acesta este adus de președintele Harpa la Piatra-Neamț.

Nemulțumirea președintelui Daniel Harpa, vizavi de conducerea SJU, unde lucrurile nu merg spre mai bine, este accentuată și de pierderea contractului de execuție pentru spitalul nou, care devine o fantasmă tot mai îndepărtată. Era clar că, PNRR-ul de aproape 1 miliard de lei era pierdut, iar soluția de compromis era una singură: trebuie refăcut proiectul și găsită o altă sursă de finanțare, pe un program nou destinat construirii de spitale.

Dar asta înseamă alți bani cheltuiți din bugetul tot mai slăbit al județului. Se pregătește construcția NU a noului spital, ci a drumului de acces, de peste 54 de milioane de lei, cu bani de la bugetul de stat. Drum ce ar trebui să asigure cuplarea la utilități, mai ales la magistrala de gaz, a unui mamut spitalicesc care devine… din ce în ce mai mic și mai îndepărtat.

OCTOMBRIE: Demisie și director interimar la SJU Piatra-Neamț

Știrile ce au ținut prima pagină a lunii octombrie au venit tot din această zonă: Cristina Iacob-Atănăsoaie îi face pe plac președintelui Daniel Harpa și demisionează, pe 9 octombrie 2025. Alexandru Patrașcu, suspendat la Târgu-Neamț, ajunge director interimar și se pregătește de concursul prin care să fie instaurat pe funcție.

Noul director interimar începe să vadă mai bine, din interior, la ce haos s-a înhămat: secții întregi cu dotări precare sau cu aparatură nouă nepusă în funcțiune și ascunsă prin magazii, condiții mizere pentru mare parte dintre pacienți, medici prea mulți sau prea puțini pe anumite secții, nemulțumire generală din partea pacienților și a aparținătorilor!

NOIEMBRIE: Un primar șpăgar și comasările din educație

Luna noiembrie a anului 2025 a fost marcată de perchezițiile DNA la Primăria comunei Zănești, urmate de reținerea și apoi arestarea preventivă a primarului în exercițiu, Ioan Filip, pentru presupuse fapte de corupție. În principal, primarul și-ar fi cerut ”dreptul” de la o firmă care urma să facă trotuare în comună: o casă și jumătate din profit. Scandalul încă nu s-a epuizat.

Colegiul Forestier Piatra-Neamț este oficial pierdut, intră, alături de Școala Postliceală Sanitară, în componența unui mai mare colegiu pietrean, (care își caută un nou nume), Colegiul Tehnic de Transporturi. La fel și alte 6 școli mai mici din alte zone ale județului.

Între timp, la ISJ Neamț, se fac liste și listuțe și se pregătesc documentele pentru ”continuitatea în interesul învățământului”, dar și schimbarea unora dintre directorii incomozi cărora le vor expira mandatele în 16 ianuarie 2026.

DECEMBRIE: 5 ani de la incendiul ATI – începe judecata!

Luna cadourilor și a sărbătorilor de iarnă a coincis anul trecut cu marcarea a 5 ani de la un eveniment dureros care a lăsat în sufletul nemțenilor o mare gaură neagră: incendiul de la ATI! După atâta așteptare, cea mai mare tragedie ce a lovit sistemul public de sănătate din Neamț a ajuns, în sfârșit, în sala de judecată.

Familiile victimelor se întreabă cum este posibil ca, după un incendiu devastator provocat, se pare, de o candelă aprinsă într-o secție cu oxigen, să fie acuzate doar două asistente medicale și instituția – SJU Piatra-Neamț ca persoană juridică?

Viața a nouă oameni – pacienți aflați în secția ATI la izbucnirea incendiului, a fost curmată brusc, în cel mai dureros mod posibil, chiar acolo unde ar fi trebuit să primească alinarea suferințelor și pentru asta sunt trase la răspundere două femei!?

Și asta după ce, ani de zile, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut expertize peste expertize pentru a afla un răspuns la întrebarea de pe buzele unei întregi națiuni: Cine se face vinovat?

Angela CROITORU