O organizație cu nume sonor — Romanian Business Leaders — și cu ambiția declarată de a identifica mecanismele prin care potențialul unei zone se transformă în performanță economică reală a organizat, prin filiala locală, la Piatra Neamț, pe 12 februarie 2026, o conferință regională. Dacă voiai să afli direct care sunt aceste mecanisme salvatoare, trebuia, firește, să plătești o taxă de participare. Trecem peste acest detaliu deloc elegant: în fond, nimeni nu oferă gratuit nici viziune, nici leadership, nici iluminare economică.
Trebuie spus că afișul evenimentului era, la prima vedere, suficient de atrăgător. Printre numele anunțate se aflau Ștefan Vuza — fondator SCR Group și președinte Chimcomplex, fost mic antreprenor în turismul nemțean —, Mihai Marcu, președinte și CEO MedLife, Dan Ștefan, co-fondator Autonom, și Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, mai cunoscut publicului larg pentru relația sa electorală cu Traian Băsescu. Cu asemenea invitați, te-ai fi așteptat ca măcar ecoul evenimentului să fie pe măsura pretențiilor.
Numai că, după aproape o lună, organizația a reușit performanța de a trimite redacției un comunicat de presă despre propriul eveniment. Nu înainte, nu în timpul desfășurării lui, nu măcar a doua zi, ci la o distanță suficient de mare încât orice urmă de actualitate să devină decorativă. În preambul, cu o politețe standardizată, ni se transmite că „Ne-ar bucura să îl puteți publica sau prelua integral/parțial în publicația dumneavoastră”. Pe lângă această bucurie preventiv formulată, apare și fraza inevitabilă, scoasă parcă direct din trusa de supraviețuire corporatistă: „Pentru orice informații suplimentare sau detalii despre eveniment, vă stăm cu drag la dispoziție.”
Citind asemenea rânduri impecabil aliniate, nu poți să nu te întrebi de ce aceeași disponibilitate plină de „drag” nu s-a manifestat și înaintea evenimentului, printr-o invitație adresată presei. Ar fi fost, poate, mai util ca jurnaliștii să fie prezenți acolo, să vadă, să întrebe, să poată scrie în cunoștință de cauză despre ideile, soluțiile și direcțiile de dezvoltare propuse. Chiar și cu acel amănunt considerat, probabil, prea puțin poetic: faptul că accesul era contra cost.
Cât despre comunicatul propriu-zis, acesta pare genul de document redactat nu pentru a spune ceva, ci pentru a bifa că s-a spus. Un text făcut să existe, nu să informeze. Din el aflăm, cu solemnitate și entuziasm de carton, câteva adevăruri de o profunzime copleșitoare: că natura poate ajuta dezvoltarea, că la Piatra Neamț se ajunge în cinci minute de la muzeu la pădure, că ar fi util un Comitet Consultativ al Comunității, că inteligența artificială trebuie privită ca instrument de învățare, nu doar de productivitate, și că autenticitatea este avantajul competitiv al României. După o asemenea avalanșă de revelații, era și păcat să nu existe o concluzie pe măsură.
Iar concluzia există. Și vine, evident, tot în registrul acela în care banalitatea este împachetată festiv și prezentată drept direcție strategică: „România nu duce lipsă de idei sau de antreprenori, ci de mecanisme prin care aceste inițiative să fie aliniate și transformate în proiecte concrete.” Cu alte cuvinte, nu lipsesc nici ideile, nici antreprenorii, ci exact acel ingredient abstract care poate explica elegant de ce, după atâtea conferințe, paneluri și schimburi de bune practici, rezultatele concrete rămân mai degrabă un orizont motivațional decât o realitate măsurabilă.
Nu publicăm comunicatul, din motive cât se poate de simple: a ajuns mult prea târziu și spune mult prea puțin. Dar semnalăm totuși, în interesul public și al igienei minime a relației cu presa, că Piatra Neamț a găzduit pe 12 februarie un eveniment pe care organizatorii au reușit să-l comunice presei cu remarcabilă promptitudine abia pe 9 martie.
E, fără îndoială, tot o formă de eficiență. Doar că una greu de trecut la capitolul leadership.
Valentin Bălănescu
