Comuna Grințieș este o așezare montană pitorească din județul Neamț, situată la puțin peste 80 de km vest de Piatra Neamț și la limita dintre Munții Bistriței și Masivul Ceahlău. Satele sale – Grințieș (reședința), Poiana și Bradu – se întind de-a lungul văii râului Bistricioara. Zona este ideală pentru drumeții, fiind străbătută de trasee montane și oferind acces rapid către Lacul izvorul Muntelui și Cascada Duruitoarea din Masivul Ceahlău.

Pași spre modernitate prin educație

Actuala administrație, condusă de primărița Ana Buștihan, pune un accent deosebit pe perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor locale, ca izvor al nemuririi acestor locuri frumoase. Le oferă oamenilor tot sprijinul necesar și posibil în dezvoltarea micilor afaceri locale, ce se învârt în jurul acestor ocupații ancestrale, prin ținerea taxelor și impozitelor locale la nivelul cel mai coborât posibil din punct de vedere legal. Primul lucru de care se îngrijește edilul Ana Buștihan este ca viitorul comunității să fie pe mâini bune și responsabile, astfel că educația, prin proiectele implementate și cele viitoare converg spre a oferi condiții de studiu cât mai bune elevilor și formatorilor acestora – cadrele didactice.

”Avem o clădire destul de veche, de pe la 1900, pentru care pregătim un proiect de consolidare/rentabilizare termică, dar, din experiențele anterioare, este mai rentabil să o demolăm și să o reconstruim de la zero. Pentru Școala Gimnazială Constantin Panțiru avem în implementare proiectul de realizare a unei centrale fotovoltaice, cu panouri solare, pentru a acoperi consumul energetic al tuturor instituțiilor publice-inclusiv al școlii, în care am prins la finanțare și acoperișul unității de învățământ”, punctează primărița Ana Buștihan.

Între proiectele de viitor, Ana Buștihan a gândit un proiect de consolidare/reabilitare termică a clădirilor Școlii Gimnaziale ”Constantin Panțiru”, care trebuie să ofere condiții mai bune atât elevilor, care obțin an de an rezultate bune și foarte bune la învățătură, cât și profesorilor și învățătorilor.

Bibliotecă digitalizată și transport școlar ecologic

Cu 2-3 ani în urmă, cu finanțare de la bugetul local a fost realizat un teren de sport modern, iar acum, tot la capitolul educație se derulează un proiect prin care Biblioteca ”Constantin Turcu” va fi dotată cu echipamente digitale (calculatoare, laptop, imprimanta multifunctionala si se vor face cursuri de formare pentru dezvoltarea competentelor digitale). Ar mai fi de renovat clădirea unei grădinițe, în momentul în care va exista o linie certă de finanțare și va putea prinde în bugetul local suma necesară cofinanțării. Pe lângă microbuzul școlar existent, pentru transportul copiilor din satul Bradul, urmează ca, la următoarea tranșă de microbuze electrice, prin proiectul Consiliului Județean Neamț să prindă și comuna un astfel de mijloc de transport școlar modern.

Iluminatul public modernizat pentru siguranța localnicilor

După finalizarea a două proiecte prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – reabilitarea sediului administrativ – clădirea primăriei și reabilitarea moderată a Căminului Cultural Bradu, urmează finalizarea unei noi etape de modernizare și management integrat al iluminatului public. Toată comuna, cu excepția a 3-4 km care urmează să fie prinși spre finanțare prin Administrația Fondului de Mediu când vor mai fi disponibile linii de finanțare, este asigurată din punctul de vedere al iluminatului stradal.

Extinderi și modernizări la apă și canal

La capitolul utilități, a fost finalizat prin PNDL, un proiect de extindere a alimentării cu apă și urmează să fie identificate posibile surse de finanțare pentru cei 6 km de canalizare rămași și alimentare cu apă în satul Grințieșul Mare și pentru înlocuirea/retehnologizarea unei stații de epurare și a două pompe pentru partea de canal, care nu mai corespund standardelor actuale.

Torent de sistematizat și 4 km de asfalt pentru drumuri

Întreaga comună are o infrastructură rutieră demnă de invidiat, este asfaltată ca la oraș, însă au mai rămas câteva capete de străzi sau câte o străduță mică care totalizează 4 km. Primărița caută soluții și pentru sistematizarea măcar a unui torent, a unui pârâu ce traversează localitatea, astfel încât să nu mai planeze pericolul inundațiilor în anumite zone din aval, atunci când sunt precipitații mai bogate. Documentația este aproape gata, mai trebuie un aviz și să fie emisă autorizația de construire. De la GAL ar fi putut obține o finanțare de 50.000 de euro, însă suma estimată era de 1,2 milioane de euro anul trecut, cu creșterea prețurilor din ultima perioadă, primărița Ana Buștihan se așteaptă ca suma să crească undeva la 1,8 milioane de euro.

Tradiții și istorie vie

Comuna, cu peisaje de o frumusețe ce taie respirația oricărui turist ce ajunge în zonă, este încadrată de Munții Bistriței (cu vârful Grințieșu Mare – 1.762 m), oferind turiștilor un cadru natural neatins, aer curat și tradiții populare specifice zonei de munte a Moldovei. Cea mai veche mențiune documentară, cu referire directă la o așezare din această regiune, o găsim într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare din 13 februarie 1458. Atestarea documentară datează din anii 1737 și 1771, prin documentele lăsate de Dimitrie Cantemir și B. Awer completate de alte hrisoave și scrieri ale vremii. Drumul Național 15 Piatra Neamț – Toplița, parcurge comuna și înlesnește legătura cu reședinta județului, aflată la distanța de 85 de km. Prin pasul Tulgheș se ajunge ușor în Transilvania, Borsecul fiind la 30 de km, iar Toplița la 60 de km de centrul comunei. Cel mai frumos obiectiv turistic și istoric este Biserica de lemn din Grințieș, cu hramul ”Duminica Tuturor Sfintilor”, ce a fost ridicată în anul 1793 din bârne de brad, având plan cruciform și turnul-clopotniță deasupra pridvorului. Acoperișul de draniță subliniază prezența absidelor laterale și, în mai mica măsură pe cea a altarului. Clopotnița, cu acoperământul său secundar, are un profil specific ce întregește pitorescul monumentului.

”Miorița” de Grințieș

Localnicii sunt oameni harnici și onești, mândri de obârșia lor, care schimbă cu bucurie sapa cu care își prășesc ogoarele cu fluierul pentru a doini și îmbracă portul popular specific moldovenesc ori de câte ori au ocazia, la evenimentele de socializare ale comunității. Principala ocupație a rămas creșterea animalelor, oi și vaci în principal. Pe dealurile ce străjuiesc localitatea se creionează frumoase așezări ciobănești, stâne cu un aer mioritic unde cașul, urda și pastrama de oaie sunt un deliciu culinar care umplu bolta palatină a degustătorilor cu arome delicate și cremoase. Alături de creșterea animalelor, localnicii practică agricultura, în special cultivarea legumelor și fructelor pentru consumul propriu, dar dată fiind zona împădurită de un verde amețitor, acestor ocupații li se adaugă și exploatarea/prelucrarea lemnului, ca ocupație tradițională. Primărița Ana Buștihan ar vrea să le ofere oamenilor mai multe motive de a socializa, de a se aduna în vatra satului la evenimente cultural-artistice frumoase, însă și pentru acestea ar trebui să aibă bani la bugetul local, iar anul acesta banii sunt mai greu de obținut. Localnicii au de plătit taxe și impozite majorate, însă puterea financiară a gospodarilor este destul de scăzută, mai ales că și fenomentul de îmbătrânire își spune cuvântul. O dată prin migrația familiilor tinere către orizonturi mai optimiste, a doua oară rpin scăderea continuă a natalității, fenomen ce afectează întreaga țară.

Cu optimism, primărița Ana Buștihan conchide: ”Sănătate să fie, că o scoatem la capăt până la urmă și cu anul acesta, oricât de greu ar fi! Noi, oamenii de la munte suntem obișnuiți să înfruntăm necazurile cu fruntea sus!”.

Angela CROITORU