Investiții accelerate în Moldova în mandatul ministrului Ciprian Constantin Șerban, deputat PSD Neamț / Proiectele A7, A8 și drumurile expres au avansat într-un ritm susținut în estul țării

Schimbarea de guvern din 2025 și investirea nemțeanului Ciprian Constantin Șerban în fruntea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au adus așteptări mari în județele din estul țării. Pentru mulți oameni din Moldova, numirea unui ministru venit chiar din regiune a însemnat speranța că proiectele începute în mandatul lui Sorin Grindeanu, în prezent președintele Partidului Social Democrat, vor continua cu același ritm și aceeași consecvență. A fost un moment în care infrastructura a devenit, realistic vorbind, o temă care privea direct viața de zi cu zi a tuturor comunităților din această parte a României. Oamenii au început să privească autostrăzile ca pe investiții aflate în derulare, cu efecte directe asupra mobilității, siguranței și dezvoltării regiunii.

Mandatul lui Ciprian Constantin Șerban a început pe un set de obiective asumate la nivel guvernamental: proiectele mari ale Moldovei – A7, A8, drumurile expres, aflate în atenția predecesorului său, Sorin Grindeanu, colegul său de partid și liderul alături de care a lucrat îndeaproape în Camera Deputaților. Tocmai această continuitate a dat încredere că investițiile vor merge mai departe fără întreruperi. Șerban a preluat direcția urmată de Grindeanu și a dus-o mai departe cu aceeași preocupare pentru ritm, asumare și responsabilitate, într-un domeniu în care orice întârziere administrativă poate afecta calendarul unor proiecte esențiale. Într-un minister în care fiecare lună pierdută poate însemna un an de întârziere pe șantier, această continuitate a fost esențială.

În aproape un an de mandat, Ciprian Șerban a menținut în centrul preocupărilor sale proiectele Moldovei, dar și ritmul general al investițiilor rutiere la nivel național. În discuțiile cu constructorii, în special cu UMB, a primit estimări clare: până la finalul anului ar urma să fie finalizați aproximativ 250–255 de kilometri de autostradă și drumuri expres, incluzând și proiectele finanțate prin programul european SAFE. „Estimăm undeva în jur de 250–255 de kilometri finalizați până la finalul anului”, a spus Ciprian Șerban, subliniind că investițiile nu sunt doar cifre, ci drumuri reale care schimbă vieți.

Pentru Moldova, aceste cifre înseamnă mai puțin timp petrecut în trafic, mai puține accidente, mai multe oportunități economice și o conectare reală la restul țării.

Autostrada A7 rămâne proiectul central al Moldovei, iar discuțiile cu antreprenorul au confirmat că tronsonul până la Pașcani ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii august, cu unele dificultăți punctuale la tunelul de la Margina-Holdea, unde mai sunt de finalizat sistemele de siguranță.

„Închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu ar trebui să avem probleme”, a precizat Șerban.

Pentru locuitorii din Vrancea, Bacău, Neamț sau Iași, această autostradă nu este doar o rută nouă, ci o schimbare de ritm în viața de zi cu zi: acces mai rapid la servicii, la locuri de muncă, la oportunități economice care până acum păreau greu de atins.

În același timp, proiectele noi ale A7 avansează. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat semnarea contractelor pentru tronsonul Pașcani-Suceava, adică 62 de kilometri noi de autostradă care vor lega Bucovina de Moldova și Muntenia, un proiect care schimbă nu doar mobilitatea, ci și percepția investitorilor asupra regiunii.

În paralel, Autostrada A8, proiectul care va lega Moldova de Transilvania, a făcut pași importanți. Ciprian Șerban a anunțat semnarea autorizației de construire pentru 22 de kilometri între Târgu Mureș și Miercurea Nirajului, plus legătura cu A3 – un pas esențial pentru începerea lucrărilor. „Această autorizație este esențială! Fără ea, lucrările nu pot începe”, a subliniat ministrul.

Tot în zona A8, Compania Națională de Investiții Rutiere a început proiectarea pentru 64 de kilometri pe două dintre cele mai dificile loturi ale autostrăzii, între Sărățeni și Pipirig, cu zeci de poduri, pasaje și tuneluri, unele dintre ele cu o complexitate tehnică rar întâlnită în România.

„Este un pas decisiv pentru construirea Autostrăzii dintre Transilvania și Moldova”, a transmis Șerban, subliniind că întregul segment montan – 116 kilometri – se află acum în faza de proiectare. Pentru Moldova, A8 nu este doar o autostradă, ci o punte simbolică și economică spre restul țării.

În mandatul lui Ciprian Constantin Șerban la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Drumul Expres Focșani-Brăila a intrat într-o etapă decisivă. Este cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit vreodată printr-un singur contract în România – 73,5 kilometri – realizat de o asociere de constructori români. Contractul, în valoare de 4,29 miliarde lei, prevede șase luni de proiectare și 36 de luni de execuție.

„Drumul Expres Focșani–Brăila are constructor”, a anunțat, la vremea respectivă, ministrul Șerban, subliniind că acest tronson va asigura legătura directă dintre Autostrada Moldovei A7, Podul peste Dunăre, Drumul Expres Brăila-Galați și mai departe spre Tulcea și Constanța. Traseul include 57 de poduri și viaducte, șase noduri rutiere, două parcări și un spațiu de servicii. Este un proiect care va schimba mobilitatea în sudul Moldovei și va crea o legătură rapidă cu zona Dunării și cu porturile din estul țării.

Un alt proiect esențial pentru Moldova, cu impact direct asupra județului Neamț, este Drumul Expres Bacău-Piatra Neamț, care a intrat într-o etapă decisivă în acest mandat. CNIR a atribuit contractul unei asocieri româno-bulgare, cu o ofertă de 5,17 miliarde lei. Drumul expres va avea 51 de kilometri, cu 30 de structuri însumând 16 kilometri de lucrări de artă, inclusiv un viaduct de 1.072 metri la conexiunea cu A7. Pe traseu sunt prevăzute cinci noduri rutiere, un spațiu de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare. Un criteriu suplimentar de evaluare a vizat angajarea șomerilor din județele Neamț și Bacău – un mod concret de a transforma infrastructura într-un motor al dezvoltării locale.

„Iată cum infrastructura de transport reprezintă un adevărat motor al dezvoltării economiei naționale”, a subliniat Șerban.

Pentru locuitorii din Piatra Neamț și Bacău, acest drum expres înseamnă nu doar o legătură rapidă cu A7, ci și o reducere semnificativă a traficului greu din orașe.

Privind în ansamblu, mandatul lui Ciprian Șerban a fost concentrat pe rezultate vizibile și pe pași concreți în proiectele care definesc viitorul Moldovei. Pentru România, aceste investiții înseamnă conectivitate, siguranță și dezvoltare. Pentru Moldova, ele înseamnă mai ales normalitate: sentimentul că regiunea nu mai este la marginea hărții, ci parte integrată a unui efort național de modernizare. Pentru comunitățile din Neamț, Bacău, Vrancea, Suceava sau Iași, ele înseamnă drumuri mai rapide, acces la servicii, oportunități economice și o mobilitate pe care generații întregi au așteptat-o.

În plan administrativ, mandatul lui Ciprian Constantin Șerban s-a remarcat și prin modul în care a gestionat bugetele, fondurile europene și prioritățile de investiții.

– În 2025, Ministerul Transporturilor a înregistrat un nou record în absorbția fondurilor europene, ajungând la 27,8 miliarde lei, cu 24% mai mult decât în anul precedent. În total, investițiile gestionate de minister au depășit 8,4 miliarde de euro, în condițiile în care bugetul de stat a scăzut cu peste 24%, iar fondurile europene au crescut cu peste 8%, până la aproape 30,4 miliarde lei. Chiar și în acest context, efectul net asupra bugetului total a fost unul moderat, de – 4,61%, ceea ce a permis continuarea proiectelor majore fără sincope.

– Tot în 2025, au fost deschiși traficului 146 de kilometri de autostradă și drum expres, iar Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contracte de proiectare și execuție pentru 151,8 kilometri, în valoare de 16 miliarde lei. În paralel, investițiile în calea ferată au avansat semnificativ: CFR SA a recepționat 75 de kilometri de infrastructură modernizată și a finalizat 142 de kilometri de lucrări de tip Quick Wins.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi, fiecare cu 350 de locuri, iar pentru CFR Călători au fost modernizate și livrate 20 de locomotive și 44 de vagoane. Metrorex a primit, la rândul său, 7 trenuri noi, contribuind la creșterea capacității de transport în Capitală. În Portul Constanța, au fost finalizate obiective în valoare de 130 milioane lei, finanțate din fonduri proprii și europene.

– Pentru 2026, investițiile totale sunt estimate la 6 miliarde de euro, dintre care 2,2 miliarde provin din PNRR, 2,2 miliarde din bugetul de stat și 1,6 miliarde din alte programe europene. În infrastructura rutieră, CNAIR estimează deschiderea a 255 de kilometri de autostradă și drum expres, acoperind proiecte majore din toată țara: loturile din A0 Nord, secțiuni din A1 între Tigveni și Curtea de Argeș sau între Margina și Holdea, tronsoane importante din Autostrada Transilvania, precum și segmente esențiale din Autostrada Moldovei A7, între Focșani și Pașcani. Tot în 2026 este programată deschiderea Drumului Expres Brăila–Galați, un proiect de aproape 11 kilometri, vital pentru mobilitatea din zona Dunării.

– La nivelul Companiei Naționale de Investiții Rutiere, proiectele însumează aproximativ 445 de kilometri de infrastructură majoră, cu o valoare cumulată de peste 52 de miliarde lei, majoritatea urmând să intre efectiv în execuție în 2026. Secțiunea II a Autostrăzii A8, între Miercurea Nirajului și Leghin, avansează în ritm accelerat, cu patru loturi aflate în proiectare și execuție, iar lucrările vor începe etapizat începând cu toamna anului 2026. Traseul Târgu Neamț-Iași-Ungheni, un alt proiect strategic pentru Moldova, se află în faza de atribuire și evaluare, cu execuția estimată pentru perioada 2026–2027. Drumurile expres Focșani-Brăila și Bacău-Piatra Neamț sunt, de asemenea, în linie dreaptă: primul va intra în execuție în vara anului 2026, iar al doilea își va începe lucrările după finalizarea proiectării.

– În zona feroviară, proiectele finanțate prin PNRR și CEF avansează în paralel. Modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad, reînnoirile pe București-Pitești și lucrările Quick Wins din zona Cluj sunt în derulare, iar pe Coridorul IV, proiectele Brașov-Sighișoara și Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș au intrat în faza de execuție pentru mai multe loturi. Bugetul de stat susține electrificarea liniei Doaga-Tecuci-Barboși, dublarea liniei Mogoșoaia-Balotești, realizarea conexiunii feroviare cu Aeroportul Timișoara și continuarea studiilor pentru conectivitatea trimodală din Portul Constanța.

– La nivelul materialului rulant, ARF are în derulare cel mai amplu program de achiziții din ultimii 30 de ani: pe lângă cele 13 rame electrice deja livrate, urmează 53 de rame inter-regionale, 62 de rame regionale și 16 locomotive electrice, aflate în diverse stadii contractuale. Proiectul celor 12 rame pe hidrogen rămâne în procedură, cu finanțarea asigurată, urmând ca acestea să fie direcționate către CFR Călători.

Toate aceste rezultate conturează un mandat în care investițiile au fost accelerate, proiectele au fost urmărite cu consecvență, iar Moldova a câștigat vizibil în ritm și conectivitate. Pentru Ciprian Constantin Șerban, acest mandat a însemnat gestionarea unor proiecte majore, dar și asumarea unei responsabilități directe față de regiunea Neamțului. Experiența acumulată în funcțiile sale parlamentare – președinte al Camerei Deputaților, președinte al Comisiei pentru Transporturi și lider al Grupului Parlamentar PSD – i-a permis să continue coerent direcția strategică a Moldovei. Pentru el, reprezentarea Neamțului a fost un angajament dus cu seriozitate, iar pentru regiune, acest mandat a însemnat consolidarea unui ritm de dezvoltare clar și stabil.