„Ceea ce contează este ca proiectele să răspundă nevoilor concrete ale comunității” / Interviu cu Vasile Asandei, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est

Vasile Asandei lucrează de 25 de ani la Agenția de Dezvoltare Nord-Est, iar de 11 este directorul instituției. Într-un interviu acordat reporterului de la „Mesagerul de Neamț”, a detaliat aspecte din activitatea curentă, cu accent pe exercițiul financiar actual, care a avut un buget în valoare de 1,7 miliarde de euro, cu posibilitatea de a crește spre 3 miliarde. A mai vorbit despre mari proiecte cu fonduri nerambursabile atrase în Piatra Neamț și județ, neferindu-se să afirme că mai sunt unele care suferă la capitolul criterii de calitate și că există o nevoie de creștere a capacității administrative și instituționale. El a precizat că, până acum, nu s-a pierdut niciun euro din suma alocată și este convins că Agenția Nord-Est a încercat să fie și este un factor major de dezvoltare.

– Se termină un exercițiu financiar pentru regiunile de dezvoltare din întreaga Românie. Ce rezultate ar fi pentru agenția pe care o conduceți și în special pentru județul Neamț?

În realitate, exercițiul financiar 2021-2027 se va termina în 2029. Există o regulă, n plus 2. La cei șapte ani se adaugă alți doi pentru finalizarea proiectelor, adică suntem în plin proces de implementare a lor și chiar de lansarea altor apeluri. Pentru că, din păcate, și acest exercițiu, ca cele anterioare, a început cu o anumită întârziere. Am avut o alocare de 1,75 miliarde euro pentru regiunea noastră, din care 1,4 de miliarde din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR, iar restul de la bugetul de stat. De fapt, pe diverse proiecte am contractat un pic mai mult decât bugetul alocat.

– Și ce se întâmplă în acest caz, dacă solicitări sunt?

Ideea este așa: Noi am lansat apeluri de proiecte, beneficiarii noștri au depus proiecte, le-am evaluat și contractat. Asta înseamnă că aceste contracte de finanțare au angajat această sumă și, în continuare, vom mai angaja pentru că beneficiem de o așa anumită supracontractare. Unele din proiecte sunt finalizate, mai ales pentru sectorul privat, fiind de mai mică anvergură. O mare parte din total sunt în implementare, iar după ce se încheie contractul de finanțare, beneficiarii fac licitații pentru proiectare și execuție. Din păcate, acest proces de implementare decurge un pic cam greu. Chiar dacă noi am semnat contractele de finanțare și, în mod normal, așteptăm ca beneficiarii să vină cu cereri de rambursare pentru cheltuiele pe care le-au făcut, procesul întârzie.

– Din ce cauză?

Una ar fi că licitațiile durează mult, a existat o presiune mare pe proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Beneficiarii au fost angrenați să le termine pe acestea. Deci, aceste proiecte au fost un pic întârziate. Totuși, existând posibilitatea asta de n plus 2, mă aștept ca toate pe care le-am contractat să ajungă la final. Aș spune că Regiunea de Nord-Est va beneficia de investiții de circa 3 miliarde de euro prin programul regional și sper ca toate proiectele pe care le-am contractat își vor atinge scopul. Asta este de fapt ceea ce contează, proiectele să răspundă nevoilor concrete ale comunității.

– Deci, ar fi vorba despre cauze obiective, nu neapărat birocratice…

Da, sunt și cauze obiective, dar există o nevoie de creștere a capacității administrative și instituționale. Am spus în repetate rânduri și o s-o mai fac, este foarte important să fie oameni, echipe și instrumente valoroase bune, eficiente, prin care să știm să gândim o strategie coerentă, să avem proiecte prioritizate, pentru ca ele să răspundă unor nevoi, să poată fi duse la capăt și să răspundă necesităților oamenilor.

– Ați vorbit despre situații la modul general, despre întreaga Regiune Nord-Est. Cum e situația la Neamț față de alte județe din regiune?

Județul Neamț este unul activ, dar este loc de mai bine. Sunt factori obiectivi, care au făcut ca implementarea proiectelor să fie un pic mai lentă. De exemplu, la Piatra Neamț, toate proiectele depuse au fost semnate. Asta înseamnă un buget de peste 100%, în jur de 140-150%.

– Vă referiți și la mandate trecute, și la cel actual?

Sigur! Apropo de mandate de primari, pentru noi nu contează cine face proiectele. Contează să ajungă să fie depuse și semnate. Fiecare primar își valorifică potențialul său, al echipei sale. Pe noi ne interesează ca această comunitate, Piatra Neamț, să se dezvolte. Ne dorim să fie continuitate, adică proiectele unui primar să fie duse mai departe de actualul. Lucru care se petrece, pentru că nu ar fi fost posibil să semnăm contracte de circa 150% față de bugetul alocat, dacă proiectele nu ar fi fost gândite cu ani în urmă și nu ar fi fost pregătite de către actuala administrație și semnate.

– Care ar fi valoarea contractelor semnate de municipalitatea pietreană și a celor din Neamț?

La Piatra Neamt sunt 16 proiecte cu o valoare totală de 116,057 milioane de euro, iar la nivel de județ 3 proiecte cu o valoare de 81,33 milioane de euro.

– A fost semnată, recent, o altă finanțare pentru reabilitarea arealului Curtea Domnească din Piatra-Neamț, de 46 de milioane de lei, din care 39 fonduri europene nerambursabile. A mai fost un proiect vechi, s-a vehiculat că n-a mers tocmai bine, unii constructori n-au fost serioși, iar calitatea lucrărilor n-a fost cea dorită

N-aș spune că a fost greșit, pentru că un proiect finanțat și implementat, dacă are greșeli există consecințe. Este verificată implementarea și dacă se realizează ceea ce s-a propus. Și-a mai spus cuvântul factorul timp, acolo au fost manifestări de anvergură, trafic pietonal intens, autovehicule care aduceau marfă, etc. Cât despre constructori neserioși, din păcate, se întâmplă relativ des. Trebuie să facem și noi eforturi, și beneficiarii, pentru ca executanții să-și facă treaba, să respecte standardele, să respecte graficele de lucrări și așa mai departe. Revenind la noul proiect, este mai degrabă vorba de o altă viziune, de o modernizare, de o actualizare a întregului areal Curtea Domnească. (vechiul proiect a prevăzut restaurarea mai multor clădiri, construirea Muzeului Curții Domnești, amenajarea pasajului rutier, etc. Lucrările au început în 2010, trebuiau să se încheie în 42 de luni, dar termenul nu a fost respectat, printre motive fiind descoperirea unui cimitir medieval și procedurile extrem de birocratice pentru obținerea fondurilor, finanțarea fiind de 31,3 milioane de lei, prin Programul Operațional Regional – n.r.).

– Care este cel mai mare proiect atras în Neamț prin agenția pe care o conduceți?

Este tentant să facem clasificări. Cea mai mare valoare este la un drum județean – 60 de milioane de euro. La drumurile județene sunt proiecte de mare anvergură. În exercițiul 2021-2027 a fost finalizat drumul care leagă Piatra Neamț de Bacău. A fost unul cu două componente, care merge prin zona de la Piatra Neamț, Izvoare, face legătura cu Romanul și Bacăul. Însă, nu întotdeauna cele mai importante proiecte sunt și cele mai valoroase ca sumă efectivă. Un proiect care poate avea un impact deosebit poate fi o școală, una de bună calitate, care nu costă decât un milion de euro.

– Alte proiecte de anvergură semnate…

Tot recent, a fost semnat contractul pentru amenajarea spațiului de peste râul Cuiejdi (proiect de 118 milioane lei – circa 24 de milioane de euro – n.r.), unul care se anunță spectaculos, reamenajarea ștrandului (78 de milioane de lei – n.r) s-ar putea să fie o investiție importantă pentru Piatra Neamț, ca și reabilitarea Colegiului de Informatică.

– Sunt proiecte care nu sunt aprobate? Dacă da, care-s cauzele?

Da, sunt, marea majoritate pentru că nu au respectat criterii de calitate. Mai este un aspect important pe care vreau să-l menționez. În acest proces de evaluare a proiectelor există o etapă care se numește Clarificări. În toată regiunea, colegii au făcut eforturi foarte mari la clarificări, pentru a lămuri diverse aspecte care să facă proiectul cu adevărat bun. Ele nu au fost bine gândite de la început, fiind aspecte despre proprietate, obiective propuse, de la felul în care se ating acestea, de modul în care se respectă principii generale, egalitatea de șansă, protecția mediului, etc. Concluzia este că avem nevoie de o creștere a capacității administrative și instituționale, de echipe de profesioniști care să știe să gândească și să implementeze proiecte de calitate. Sau să înțeleagă un ghid.

– Cum stă Agenția Nord-Est în raport cu cele din țară la nivel de absorbție a fondurilor?

Cel mai important indicator pentru toate programele, cele regionale și naționale, este evitarea dezangajării. Cum am spus, avem 1,75 miliarde de euro alocați pentru programul regional. Până acum, nu am pierdut niciun euro. Sperăm că acest trend să continue până la finalul exercițiului, în 2029. Dar este important și altceva: Agenția Nord-Est a încercat să fie și este un factor de dezvoltare. Încercăm să sprijinim comunitățile, să gândească și dincolo de aceste finanțări nerambursabile. Spre exemplu, la finalul lunii iunie au fost semnate două contracte foarte importante pentru mediul inovativ și de startup-uri din România. Împreună cu colegii de la RubicHub, am dezvoltat un sistem, un ecosistem, care sprijină startup-urile din România. Am adus în aceeași structură toate unitățile de sprijin ale startup-urilor din țară, din Oradea, din Timișoara, din Cluj, etc, și cele de la noi. Am creat o asociație care se cheamă ROStartup. Membrii asociației au muncit vreo cinci ani ca să obțină finanțare pentru aceste structuri de sprijin și totul a fost făcut în principal cu efortul nostru. Și tot la final de iunie s-au încheiat finanțări de 23 de milioane de euro pentru aceste structuri de sprijin.

A consemnat Dan Sofronia