Păstrată neîntrerupt în conștiința comunității și celebrată în ultimul week-end din iulie, Sărbătoarea Războienilor capătă în acest an o semnificație aparte: ziua de duminică, 26 iulie 2026, coincide cu data la care, acum 550 de ani, oastea lui Ștefan cel Mare a înfruntat armata otomană în zona actualului sat Valea Albă.
În acest context, primăria și consiliul local al comunei invită nemțenii, și nu numai, la manifestările organizate cu acest prilej. La această ediție aniversară, invitat de onoare este academician prof. dr. Ioan-Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române, alături de care vor fi istorici, diplomați, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, Armatei, administrației publice centrale și locale.
Sâmbătă, 25 iulie, de la ora 15.00, are loc Simpozionul „Valea Albă – 550 de ani”, la Mănăstirea Războieni, peste două ore vor fi manifestări comemorative la Troița din satul Valea Albă, slujbă de pomenire a eroilor, evocări istorice și culturale, depuneri de coroane și o procesiune cu făclii.
A doua zi, va fi un ceremonial militar la Monumentul Eroilor, acordarea onorului militar, alocuțiuni, depuneri de coroane, defilarea Detașamentului de onoare al Armatei Române. După orele prânzului, atmosfera va fi întreținută de formații din Neamț, Andreea Hăisan, Mihaela Bălașcă, Nemuritorii, Alessia și Cleopatra Stratan. Manifestările se vor încheia la ora 22:00, cu un foc de artificii.
Istorii de acum peste cinci secole – mănăstirea mausoleu
După cum se știe, bătălia de la Valea Albă nu a fost una victorioasă pentru voievodul moldovean, mari boieri sfârşind aici, iar legendele spun că, după ceva ani de la luptă, zona era albă de la oasele miilor de ostaşi ucişi. Abia peste 20 de ani de la eveniment, domnitorul moldovean a poruncit ca pe locul unde fuseseră adunate osemintele acestora să fie ridicată Mănăstirea Războieni.
Acestă decizie face ca lăcașul să fie unic în ţară, fiind un mausoleu ce adăposteşte sub dalele naosului și altarului pe o lungime de 10 metri, o lăţime de 3,5 metri şi o grosime de 30 de centimetri oasele celor căzuţi. Așezământul a sfinţit pe 8 noiembrie 1496. Biserica mănăstirii are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie. Expediţia otomană a fost decisă de sultanul Mahomed al II-lea – Cuceritorul, Moldova fiind invadată de o armată numeroasă pentru pedepsirea voievodului din cauza înfrângerii suferite, cu un an înainte, la Podul Înalt. Turcilor li s-a alăturat o oaste munteană condusă de domnitorul Basarab Laiotă şi tătarii din Crimeea, care au traversat Nistrul şi au început să prade ţinutul.
Iată cum descrie cronicarul Grigore Ureche lupta de la Valea Albă: „Şi atâta de ai noştri au pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriţi, până au fostu războiul. Şi mulţi din boierii cei mari au picatu şi vitejii cei buni au pieritu şi fu scârbă mare a toată ţara şi tuturor domnilor şi crailor di prinprejur, daca auziră că au căzut moldovenii suptu mâna păgânilor. (…) Mai apoi, după ieşirea nepriietinilor şi a vrăjmaşilor din tară, dacă au strânsu Ştefan vodă trupurile morţilor, movilă de cei morţi au făcatu şi pre urmă ş-au ziditu deasupra oasilor o biserică, unde trăieşte şi astăzi întru pomenirea sufletelor“.
Aşa a apărut şi dăinuie de peste cinci veacuri în ţinutul Neamţui o mănăstire zveltă, la fel ca cele construite de Ştefan cel Mare la Piatra Neamţ şi Borzeşti. Cu toate că au câştigat lupta, turcii nu au putut supune Moldova, fiind hărţuiţi permanent, plus că nu au reuşit să ocupe nici Cetatea Sucevei, apărată de hatmanul Şendrea, şi nici Cetatea Neamţului, plăieșii fiind conduși de pârcălabul Luca Arbore Bătrânul.
Dan Sofronia
