Rețeaua publică de spitale analizată din județul Neamț, potrivit datelor oficiale al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată diferențe puternice între marile unități medicale din Piatra-Neamț și Roman și spitalele orășenești din Târgu-Neamț și Bicaz. Indicatorii pentru 2025 evidențiază concentrarea cazurilor complexe și a volumului mare de pacienți în municipii, în timp ce unitățile din orașele mici funcționează cu un grad de ocupare mai redus, declarativ, cu un rol important în accesul local la servicii medicale. Machetele publicate merită o atentă lecturare din partea cetățenilor din Neamț, beneficiarii acestor servicii.
Piatra-Neamț, lider la volum și complexitate
Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț este cea mai mare unitate dintre cele patru analizate, cu 890 de paturi în structura aprobată. În 2025, spitalul a tratat 27.432 de cazuri decontate de CAS, cele mai multe fiind cazuri acute — 26.880.
Unitatea are și cel mai mare indice de complexitate a cazurilor, de 1,62, ceea ce indică o activitate medicală mai complexă decât în celelalte unități medicale analizate. Gradul general de ocupare a fost de 73%, cel mai ridicat din grup, dar încă sub pragul de 80%.
Pe secții, presiunea este vizibilă mai ales în zona de lungă durată, unde ocuparea a ajuns la 91%. În schimb, paturile pentru cronici au avut o ocupare de 52%. Spitalul dispune de 157 medici și 622 asistenți, însă acoperirea normativului de personal este de numai 56%, cel mai redus procent dintre unitățile comparate.
Roman, activitate mare și ocupare echilibrată
Spitalul Municipal de Urgență Roman are 679 de paturi și a tratat în 2025 un total de 19.774 de pacienți, dintre care 19.003 în regim acut. Gradul general de ocupare este de 68%, sub cel de la Piatra-Neamț, dar peste nivelul înregistrat la unitățile medicale din orașe.
Indicele de complexitate a cazurilor este de 1,40, identic cu cel al Spitalului Orășenesc „Sfântul Dimitrie” Târgu-Neamț, dar sub nivelul Spitalului Județean. Romanul are o durată medie de spitalizare de 6,2 zile, apropiată de cea de la Piatra-Neamț, de 6,3 zile.
Și aici se observă o utilizare ridicată a paturilor de lungă durată, cu un grad de ocupare de 89%. Personalul disponibil reprezintă 78% din normativ, cu 115 medici și 461 asistenți, o acoperire net superioară celei de la Piatra-Neamț.
Târgu-Neamț, spital cu activitate concentrată exclusiv pe cazurile acute
Spitalul Orășenesc „Sfântul Dimitrie” Târgu-Neamț are 250 de paturi, toate destinate cazurilor acute. În anul 2025 au fost raportate 7.952 de cazuri decontate de CAS, toate în categoria cazurilor acute.
Gradul de ocupare a fost de 55%, iar durata medie de spitalizare a ajuns la 5 zile, mai mică decât în cele două unități municipale. Cu un ICM de 1,40, spitalul din Târgu-Neamț raportează o complexitate medie a cazurilor similară celei de la Roman, în ciuda unui volum de activitate de peste două ori mai mic.
Unitatea are 49 de medici și 177 de asistenți, iar procentul de acoperire a normativului de personal este de 82%, cel mai bun dintre cele patru spitale analizate. Totuși, lipsa paturilor dedicate cronicilor, îngrijirilor paliative și spitalizării de zi limitează diversificarea serviciilor.
Bicaz, cea mai mică unitate și cel mai redus volum de cazuri
Spitalul Orășenesc „Sf. Ier. Nicolae” Bicaz este cea mai mică unitate analizată, cu 74 de paturi. În 2025, spitalul a tratat 1.317 cazuri, de peste 20 de ori mai puține decât Spitalul Județean din Piatra-Neamț.
Gradul general de ocupare este de 51%, iar la paturile de acuți ocuparea coboară la 45%, cel mai mic nivel din comparație. În schimb, paturile de lungă durată au fost ocupate în proporție de 77%, iar cele pentru pacienți cronici în proporție de 61%.
Spitalul are 14 medici și 42 de asistenți, iar personalul disponibil reprezintă doar 54% din normativ, la același nivel cu Spitalul Județean. Indicele de complexitate este de 0,92, cel mai scăzut dintre cele patru unități, ceea ce confirmă profilul predominant local și activitatea centrată pe cazuri cu complexitate redusă.
Concluzii: sistemul funcționează pe două niveluri
Datele conturează un sistem spitalicesc cu două componente distincte. Pe de o parte, Piatra-Neamț și Roman concentrează cea mai mare parte a activității, a paturilor și a cazurilor tratate. Împreună, cele două unități au tratat peste 47.000 de pacienți în 2025 și gestionează majoritatea cazurilor acute din acest segment al rețelei.
Pe de altă parte, Târgu-Neamț și Bicaz au un rol de proximitate, cu activitate mai mică și grade de ocupare de 55%, respectiv 51%. Târgu-Neamț se remarcă printr-o acoperire bună a necesarului de personal, în timp ce Bicaz are cea mai mică dimensiune, cel mai redus volum de cazuri și cea mai mică complexitate medicală.
Cea mai importantă vulnerabilitate este deficitul de personal, în special la Piatra-Neamț și Bicaz, unde normativul este acoperit în proporție de doar 56%, respectiv 54%. În același timp, ocuparea foarte ridicată a paturilor de lungă durată la Piatra-Neamț și Roman indică presiunea constantă a nevoilor de îngrijire pentru pacienții cronici și dependenți.
O comparație Bacău- Neamț, doar pe un indicativ-ocuparea numărului de paturi
Bacăul are o utilizare a paturilor mai ridicată în toate comparațiile directe disponibile ( amănunte despre situația detaliată din Bacău puteți citi aici). Cel mai bun rezultat din Neamț este cel al Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, cu 73%, nivel situat sub toate unitățile medicale mari din Bacău — Buhuși (86%), Moinești (82%), SJU Bacău (77%) și Onești (76%).
Diferența dintre liderii celor două județe, Buhuși și Piatra-Neamț, este de 13 puncte procentuale. La capătul opus, ecartul dintre Buhuși și Bicaz ajunge la 35 de puncte procentuale.
Neamțul își păstrează însă principalul centru de referință la Piatra-Neamț: unitatea tratează 27.432 de cazuri pe an și are un ICM de 1,62, cel mai ridicat dintre spitalele nemțene analizate. Bacăul se distinge printr-o utilizare mai intensă a capacității, iar Buhuși demonstrează și capacitate de atracție regională: 34% dintre pacienți provin din alte județe sau localități limitrofe.
Concluzie: Neamțul concentrează cazurile complexe în Piatra-Neamț și Roman, în timp ce Bacăul arată oo utilizare mai eficientă a paturilor în întreaga rețea analizată. Chiar și folosind doar acest parametru, putem concluziona fără teama de a greși că politica investițională în Bacău a fost una mult mai coerentă și adaptată necesităților județului decât în Neamț. Unde s-au pierdut ani pe cheltuieli cu investiții nerealizate fanteziste și fără perspective.
Valentin Bălănescu
