În calendarul creștin ortodox, pe data de 17 august 2026 este pomenit Sfântul Gheorghe Pelerinul, zis Moș Lazăr (pusnicul care a trăit 26 de ani în Turnul lui Ștefan de la Piatra Neamț), dar și sfintele cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, care s-au nevoit la așezământul nemțean.
La lăcașul de cult, tot astăzi, s-au încheiat amplele manifestări religioase începute de acum patru zile, puncte culminante fiind, pe 15 august, praznicul mănăstirii de Adormirii Maicii Domnului, iar duminică a fost pomenit Sfântului Cuvios Iosif de la Văratec. Prezentăm în continuare câteva date despre sfintele care au fost canonizate recent.
Cuvioasa Olimpiada este știută ca fiind întemeietoarea Mănăstirii Văratec, între 1781 și 1788 înființând așezământui monahal. A fost sprijinită de Sfântul Paisie de la Neamț și cu împreună lucrarea și Sfântul Iosif, totul petrecându-se în timpul mitropolitului Veniamin Costache al Moldovei.
Schimonahia Nazaria s-a născut în zona Brașovului, a intrat în viața monahală la așezăminte din Țara Românească și Vrancea, ajungând apoi în Neamț, la Schitul Pocrov. Prin 1788 a fost numită stareță la Văratec, unde s-a implicat în tot ce însemna viața duhovnicească. Se spune că nu i-a fost deloc ușor, schitul fiind atunci la începutul existenței.
Safta Brâncoveanu și donațiile făcute mănăstirii
La Văratec, cei ce intră în incintă sunt întâmpinați de o statuie la baza căreia stă scris „Domniţa Safta Brâncoveanu“. Monumentul din bronz, care o ilustrează stând pe un tron flancat de lei încastraţi la baza jilţului princiar, a fost amplasat în anul 1935, fiind realizat de sculptorul Ion Jalea, membru al Academiei Române.
Safta Brâncoveanu s-a născut în 1776, în familia marilor boieri moldoveni Balş şi s-a căsătorit cu banul Grigore Brâncoveanu, cei doi remarcându-se prin acte filantropice de anvergură, ctitorind și Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. Din mariaj n-au rezultat copii, în martie 1824 fiind înfiată Zoe Mavrocordat, fata Catrinei Mavrocordat, soră a Saftei.
În 1832, banul Grigore a trecut la cele veşnice, iar soția nu s-a mai căsătorit. Mama Saftei, maica Elisabeta Balş, era deja la Mănăstirea Văratec (unde a şi decedat), fiica vizitând-o din când în când. Pe la 1840, fosta soţie a banului Grigore a decis să se dedice şi ea bisericii, alegând pentru asta tot obştea lăcaşului de cult de la Văratec.
Pentru mănăstire a făcut nenumărate donaţii, a „înzestrat-o“ cu moşii, dăruind, pe lângă veşminte preoţeşti, acoperăminte cu fir de aur, cărţi de cult, etc. Se spune că domniţa şi-a topit toate bijuteriile de argint, metalul fiind apoi folosit la ferecături de Evanghelii, îmbrăcăminţi la icoane, candele, vase şi postamente de cruci la altar. Avea să moară pe 8 august 1857, fiind înmormântatã la Văratec, alături de mama sa.
FOTO Facebook Doxologia.ro și Centrul Spiritual Văratec
Parteneri
Mesagerul Bacău Video.Șantier total la capetele Centurii Bacău: au început lucrările de racordare a variantei A7 cu noile loturi ale Autostrăzii Moldovei 
ZCH Incendiu la Târgu-Neamț: cinci capre și 20 de păsări au pierit într-o gospodărie 
NewsEdge Cum se informează românii? Televizorul rămâne principala sursă de încredere, iar TikTok domină în mediul rural 
BusinessEdge Producția de energie a României a scăzut cu 2,6%. Consumul populației s-a redus cu aproape 12% 
