În timp ce Bulgaria a văzut din timp necesitatea investițiilor în stocarea energiei electrice, iar capacitatea a crescut ca-n basme, de 24 de ori în 2 ani, România suferă din cauza unor decizii amânate, care ne-au adus azi în situația de criză energetică. Bulgaria are în prezent un sistem energetic robust, asigurat de o capacitate de stocare solidă, ceea ce a transformat-o peste noapte în exportator de energie, cu un vârf înregistrat în ultimele 2 luni. Printre importatori se numără și România, unde activitatea centralei nucleare de la Cernavodă a fost suspendată.
Premierul interimar Ilie Bolojan observa, într-o conferință de presă recentă, că deficiențele de stocare au fost provocate de „ani de decizii nepotrivite. Proiectele care au fost finanțate pentru parcurile fotovoltaice nu au fost condiționate de realizarea stocării ani de zile. Ca efect al disfuncționalităților legate de ATR-uri (avize tehnice de racordare), s-au îngreunat proiecte. Ca efect al lipsei de condiționare, avem o întârziere de un an – doi față de Bulgaria, care are o capacitate de stocare mult mai mare ca a noastră.”
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a prezentat drept model de bune practici felul în care Bulgaria și-a finanțat investițiile în soluții de stocare. Acesta a vorbit despre „o lecţie” care trebuie învăţată „în două feluri”, respectiv cofinanţare din bani europeni şi modalităţi de aprobare „extrem de simple”, de 72 de ore de testări, ceea ce specialiştii din România spun că ar fi un termen mult prea scurt.
Criza va trece, problema rămâne
Potrivit Transelectrica, România a ajuns la începutul lunii august la o capacitate de stocare a energiei de 989 MW, care pot înmagazina circa 1.975 MWh, aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mult faţă de iulie 2025. Saltul este semnificativ, dar necesarul pentru a echilibra sistemul este triplu, de 5.000 MW.
Majoritatea capacității de stocare este asigurată de baterii, dar România nu dispune în prezent de tehnologia C.H.E.A.P. – hidrocentrală cu acumulare prin pompaj – care este considerată cea mai fiabilă la nivel mondial.
Din nou, Bulgaria este cu un pas înainte. Țara vecină are trei hidrocentrale C.H.E.A.P. cu puterea totală de 931 MW la Chaira (funcționare parțială), Belmeken și Orfey. Alte două sunt în dezvoltare, la Dospat si Batak.
Bateriile hidro care ar putea redefini stocarea în România
Ministerul Energiei a anunțat în urmă cu câteva luni că stocarea este de importanță strategică pentru România. Dacă proiectul mult amânat Tarnița-Lăpuștești pare să se deblocheze în sfârșit, o investiție privată în județul Neamț, intrată recent în atenția publicului, are șanse să se materializeze mai repede.
Proiectul Frasin – Pângărați al companiei Hydro Blue Energy ar putea să aducă în sistemul energetic românesc prima capacitate de stocare prin acumulare hidroelectrică prin pompaj, folosind lacul Izvorul Muntelui – Bicaz drept rezervor inferior și un nou lac de acumulare amplasat la o cotă superioară. Centrala cu o capacitate de aproximativ 300 MW ar putea stoca energia excedentară din rețea prin pomparea apei în rezervorul superior și ar produce electricitate în perioadele de consum ridicat, prin turbinarea acesteia înapoi către lacul Bicaz. Proiectul este relevant mai ales în contextul creșterii accelerate a producției din surse regenerabile, deoarece ar oferi sistemului o formă de stocare de durată mai mare și capacitate de echilibrare, beneficii ce nu pot fi acoperite de baterii.
ADV
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge România poate deveni un hub regional pentru industria apei. Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „E nevoie de un proiect de țară” 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
