Cunoscutul preot, cercetător și universitar nemțean Florin Țușcanu, în rubrica intitulată „Dreptul la neuitare” de pe contul de Facebook, una în care publică amănunte despre personalități, evenimente istorice și ctitorii bisericești din județ și Moldova, a readus în actualitate, pe 14 august, o inedită „poveste”, care o are în prim-plan pe Regina Maria:

„Ziua onomastică a Reginei (15 august – n.red.). Se împlinea un an de la intrarea României în război, iar Regina Maria se găsea de patru zile la Bacău, unde era Comandamentul Armatei a II-a, sub comanda generalului Averescu. Regina vizitase șapte spitale de campanie și era mândră de eroismul soldaților. Pe 14 august 1917 se întâlnise în Gara Bacău cu Ionel Brătianu, care venise să-și vadă fiul, care lupta pe front (Gheorghe Brătianu, istoricul de mai târziu, ce va fi asasinat de comuniști la Sighet)”.

În postare, preotul romașcan mai spune că, pe 15 august, regina a mers la Onești, unde generalul Averescu a condus-o pe un platou înalt, de unde se vedea frontul, spre Târgu Ocna. Aici, a avut loc o ceremonie emoționantă. Suverana a oferit decorații soldaților dintr-o companie de Vânători de Munte, încurajându-i și motivându-i să lupte până la jertfa supremă.

Iată o frântură din jurnalul Reginei, din 15 august 1917: `Cu caschetele pe cap si fețele arse de soare, îmi era drag să mă uit la ei, fiindcă îmi zâmbeau pe rând cu mare bucurie, spunându-mi fiecare de unde vine, pronunțau numele unui loc drag, iar ochii noștri se înțelegeau în dorul nostru comun”.

Familia regală, popasuri în zona Bicaz

Dezastrele militare ale armatei române după intrarea în prima conflagrație mondială (pe 14/27 august 1916, era declarat război Austro-Ungariei prin decizia luată de Consiliul de Coroană condus de Regele Ferdinand I) și retragerea guvernului la Iași, a determinat-o pe regină, în iulie 1918, să se mute la Bicaz.

„Începurăm să vorbim despre plecarea noastră la Bicaz, unul din domeniile Coroanei, în frumoasa vale a Bistriţei. Avem acolo o casă mare şi albă, chiar pe malul apei, pe care treceau, alunecând, plutele. Era un loc de o frumuseţe idilică. Vieaţa în oraş ajunsese de nesuferit şi simţeam nevoia unei odihne mai lungi în aerul curat de la ţară”, consemna, în memorii, suverana, alături de care a fost, o perioadă, regele Ferdinand, principesele Ileana, Mărioara și Elisabeta.

A mai notat că viața în zona Bicazului a fost o mare ușurare după cele trăite la Iași, bucurându-se de priveliștea pitorească a văii Bistriței, a satelor, a mănăstirilor și a vâlcelelor cu flori, ce erau un neîncetat motiv de încântare. După aceste ieșiri în natură, membrii familiei regale ajunseseră să fie prieteni cu muntenii zonei, ce purtau costume populare pitorești.

De altfel, înainte de declararea stării de război Austro-Ungariei, Regina Maria a întreprins, între 12-16 august 1915, o călătorie amplă în județul Neamț, prezenți fiind și copiii. A poposit în micul, pe atunci, orășel Piatra-Neamț, a urcat pe Ceahlău, a vizitat secularele mănăstiri Văratec, Agapia, Neamț, Secu, Bisericani, Bstrița, dar și localitățile Bicaz, Roznov și Tarcău.

Dan Sofronia

FOTO Facebook Florin Țușcanu

FOTO Ecoul Munților

Parteneri

Mesagerul Bacău