Prezența urșilor în diferite comunități pare să devină o problemă din ce în ce mai stringentă în Neamț, până la 17 august 2026, fiind emise 93 de mesaje RO-ALERT, în timp ce anul trecut au fost vreo 70. Aceasta este o cifră oficială, dar realitatea este alta, pentru că animalele au mai fost văzute aproape de localități, însă nu a fost anunțat acest lucru.
Dincolo de acest aspect, de care nu se prea vorbește, mai este cel legat de pagubele create de sălbăticiunile care dau iama prin gospodăriile sătenilor. Conform unei statistici, probabil mult rămase în urmă, în județ trăiesc aproximativ 770 de urși, ceea ce înseamnă un număr de aproape 7 ori mai mare decât capacitatea habitatelor.
Despre situația daunelor acordate în cazurile când au fost stricăciuni, detalii am aflat de la Agenția de Mediu. În 2023, au fost întrunite 83 de comisii pentru stabilirea pagubelor, valoarea fiind de 345.379 de lei, iar în anul următor au fost 58 de dosare, cu suma de 213.964 de lei.
În 2025, s-au întrunit 38 de comisii, valoarea pagubelor fiind calculată la 143.413, pentru ca anul acesta să fie constituite doar 8, cu o sumă de 42.000 de lei. Suma totală plătită în acești ani persoanelor păgubite este 744.756 de lei (143.222 de euro), iar numărul comisiilor constituite a ajuns la 187.
„În 2025, în județul Neamț s-au înregistrat și două atacuri la persoane fizice din care unul soldat cu un deces (dosar de cercetare penală, în curs de soluționare) – comuna Bicaz Chei și unul soldat cu vătămare corporală (comuna Dămuc)”, a declarat Monica Isopescu, directorul Agenției de Mediu Neamț.
La nivel național, într-un răspuns al Gărzii Forestiere către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor se arată că suma totală achitată de stat, în perioada 2021-2025, pentru despăgubirea produse la speciile interzise la vânătoare, a fost de 54.179.210 de lei, iar daunele create de speciile admise la împușcare au totalizat 14.635.071 de lei.
Aceste cifre se pot interpreta și prin faptul că interzicerea vânătorii la specia urs a fost o măsură care a dus la aglomereraea habitatelor, iar animalele au început să migreze spre zonele locuite. Se pare că și soluțiile alternative de combatere a fenomenului, celebrele relocări, sau construirea de garduri electrice, nu prea au avut efect.
Iar despre faptul că animalele sunt observate aproape cotidian prin preajma sate este confirmat de la Grințieș, Ana Bustihan: „Practic, la noi, zilnic sunt văzute sălbăticiuni pe izlazuri. Un mare of al localnicilor este că nu mai pot merge în zone împădurite. E vremea fructelor de pădure, a ciupercilor… Se mai câștiga un bănuț”.
FOTO
Parteneri
Mesagerul Bacău Șapte pompieri de la ISU Bacău intervin în Grecia pentru stingerea incendiilor de vegetație 
ZCH Admitere 2026. Etapa a doua a repartizării computerizate. Ce se întâmplă în acest moment 
NewsEdge Ilie Bolojan cere ca proiectul centralei de la Iernut să fie finalizat până la sfârșit de 2026: „Este de 10 ani început” 
BusinessEdge Producția de energie a României a scăzut cu 2,6%. Consumul populației s-a redus cu aproape 12% 
