În ultimii doi ani, orașul Roznov a avut probleme financiare, pe finalul anului, în primul rând cu plata salariilor angajaților primăriei și a serviciilor subordonate, în condițiile în care în primărie și servicii subordonate lucrau 61 de oameni. Anul acesta numărul celor de pe statul de plată al primăriei a scăzut la 46, mulți dintre angajați plecând la salarii mai bune, spune primarul orașului. Balanța financiară, însă, rămâne înclinată, acum, într-o altă zonă.

“Noi nu mai avem probleme cu banii pentru plata salariilor angajaților! Avem mai puțini angajați și există banii, i-am prevăzut în buget încă de la începutul anului. Primim, lunar, acele alocări din TVA, de la Trezorerie, și nu mai avem această problemă! Dar, lipsuri financiare există destul de mari, pe fondul blocajului la nivel național! Problema cea mai mare, la noi, este acum cu plata facturilor la iluminatul public, care depășesc 30.000 de lei, lunar, facturile la școli, iarăși mari, nu mai spun de cele de la Serviciul de Evidență a Populației. Aici, este suferința cea mai mare! Tragem de bani, de la o lună la alta, iar, dacă nu vom primi niște bani dintr-o rectificare bugetară cât de curând, nu știu, sincer, ce va fi! Cum ne vom descurca cu aceste facturi, chiar dacă nu par sume foarte mari?!”, a declarat primarul Vasile Pavăl, pentru “Mesagerul de Neamț“.

Sursa contribuției proprii la proiectele europene o… necunoscută!

O altă lacună financiară în bugetul tot mai subțire al orașului Roznov, pentru ultimul trimestru din anul 2026, o constituie contribuțiile proprii la proiectele aflate în implementare sau chiar finalizate. Proiectele cu finanțare nerambursabilă europeană vin la pachet, pentru primăriile care le realizează, cu plata TVA-ului pentru sumele primite, a contribuției de minim 2%, la care se adaugă orice cheltuială apărută în plus pe parcursul lucrărilor și care depășește lucrările prinse în proiectul inițial. Constructorul efectuează lucrări în plus și le facturează la primărie.

Așa se face că, spun toți primarii, un proiect cu finanțare europeană ajunge să scoată sume tot mai mari din bugetul local. Și asta se întâmplă pentru că, de multe ori, pe parcursul implementării unui proiect, apar lucruri neprevăzute inițial. Cum ar fi: reparații în plus ale structurii de bază ale unei clădiri, atunci când este modernizată o structură mai veche, lucrări în plus la rețeaua electrică pentru alimentarea unui parc fotovoltaic sau a unei stații de pompare a apei, o avarie la conducta mai veche de apă, la lucrările pentru extinderi de apă și canalizare sau chiar la asfaltările de drumuri ș.a.m.d.

“La cofinanțări de proiecte, calculam chiar acum cu colegii de la contabilitate, ne trebuie un minim de 2 milioane de lei! Finalizăm drumurile pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny – unde ne trebuie cam 500.000 de lei, partea noastră de cofinanțare. La Centrul Cultural – finanțat prin ADR, alți 480.000 de lei, alte lucrări tot la drumuri care se finalizează, dar mai avem ceva de achitat. Sincer, nu știu de unde ne vom mai împrumuta ca să achităm toate acestea, în condițiile în care nu vom primi mai curând acele alocări pentru echilibrare din cote de TVA și din impozitul pe venit, prin Consiliul Județean. Dacă se va face odată rectificarea bugetului de stat!…”, a conchis primarul Vasile Pavăl.