Regina Maria, vizite prin Neamț acum peste un veac. Proiectul lui Iorga despre o mănăstire dedicată suveranei

S-au împlinit 151 de ani, pe 29 octombrie 2026, de la nașterea în 1875, la Eastwell Park, comitatul Kent, Anglia, a Reginei Maria a României, care a primit numele de Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, viitoarea suverană decedând la Castelul Pelișor din Sinaia, pe 18 iulie 1938. De-a lungul anilor, cu diverse prilejuri, principesa și viitoarea regină a ajuns de câteva ori și prin Neamț.

Detalii despre aceste peripluri au fost consemnate în presa vremii, fiind preluate și relatate cu lux de amănunte, scriindu-se și numeroase cărți, după evenimentele din decembrie 1989. Poate mai puține se știu despre o inițiativă de suflet a lui Nicolae Iorga, care nu s-a materializat. Este vorba despre ctitorirea unei mănăstiri în zona Tarcău, în Poiana Crivaia, ca omagiu adus Reginei Maria.

Iată ce spunea, în 1938, într-o emisiune radiofonică, marele istoric: „Doamnei suferinţelor Marelui Război i se cuvine un semn trainic al recunoştinţei noastre. M-am gândit deci ca, în legătură cu Comisiunea Monumentelor Istorice şi cu învoirea guvernului, să se ridice la Bicaz, unde s-a retras în cele mai grele zile ale ei, o mănăstire care s-ar chema a Maicii Domnului tuturor Mângâierilor“.

Pe 13 ianuarie 1939, Comisia Monumentelor Istorice era înştiinţată că s-a aprobat o suprafaţă de 5 hectare pentru aşezământ, locul ales fiind satul menționat. Costurile au fost estimate la 30 milioane de lei, înființându-se și un birou pentru strângerea de donații în bani și materiale de construcții. Așezarea pietrei de temelie a avut loc pe 14 septembrie 1939, fiind prezent Iorga și numeroși oficiali nemțeni și de la București.

Proiectul istoricului a eşuat, acesta fiind împuşcat de legionari, pe 27 noiembrie 1940, la Strejnic, în Prahova, plus că s-a declanșat Al Doilea Război Mondial. Peste ani, Complexul Muzeal Naţional Neamţ a propus ridicarea unei troiţe, în apropiere de Poiana Crivaia. Ideea s-a materializat, monumentul comemorativ (o cruce bizantină din piatră cu înălţimea de 4 metri amplasată pe un soclu de 2 metri), fiind sfinţit pe 30 noiembrie 2018.

Pe troiță, într-o casetă, este inscripţionat următorul text: „Întru veşnică amintire a aceleia care a fost neasemuită sprijinitoare a silinţelor neamului românesc, spre unitatea de stat care a fost Regina Maria, părtaşă a tuturor suferinţelor noastre şi mângâietoarea a celor care au pătimit. S-a ridicat această troiţă, în Anul Centenarului, din recunoştinţa naţiunii române“.

Bicaz, Piatra Neamț, mănăstiri, Ceahlăul și spitale de campanie

Regina Maria a efectuat mai multe vizite în Neamț. Una dintre ele s-a consemnat în vara anului 1901, alături fiindu-i principele Ferdinand. Viitorii suverani ai României au sosit în ținutul moldav cu o plută, venind dinspre județul Suceava. Suita ce-I însoțea a „debarcat” la Bicaz, acolo unde peste câțiva ani avea să se construiască sediul Domeniilor Coroanei. La Piatra Neamț au fost găzduiți în locuința primarului Nicu Albu.

Apoi, în august 1915, regina, însoțită de principesele Elisabeta și Maria, vine iar în urbea de sub culmile Pietrica și Cozla, poposind câteva zile. Onorul este dat de militarii Regimentul 15, fiind întâmpinată de numeroși localnici Are o întrevedere cu văduva fostului prefect Nicu Albu, după care vizitează secularele mănăstiri Văratec, Agapia, Secu, Bisericani (inclusiv sanatoriul pentru bolnavi de aici), urcând și pe Ceahlău.

După intrarea României în Primului Război Mondial (august 1916) și până la încheierea ostilităților, suverana a revenit în zona Neamțului, încurajând soldații răniți din diverse spitale de campanie înființate în localități din județ. Despre una dintre aceste vizite a scris, pe 20 octombrie 2026, părintele-cercetător Florin Țușcanu, care susține pe Facebook rubrica aproape cotidiană Dreptul la neuitare.

„Pentru că astăzi, pretutindeni în țară, se face pomenirea Reginei Maria, la 151 de ani de la naștere, aș dori să amintesc și eu ceva despre una din vizitele Reginei la Roman, în anul 1918, prilej cu care a poposit și la Spitalul Precista Mare. În perioada războiului Spitalul Precista a fost Spital militarizat cu indicativul Z. I. 242, aparținând Crucii Roșii Române, fiind destinat marii chirurgii (sub conducerea Dr. Constantin Mârzescu, mobilizat cu gradul de căpitan).

Iată o fotografie sugestivă din timpul acelei vizite. Pe treptele spitalului vedem delegația care o însoțea pe Regină și personalul Spitalului. În centrul imaginii este Regina Maria și principesa Elisabeta, de-a dreapta Reginei șeful Misiunii americane, colonel Henri Anderson, alături de alți membri ai Misiunii Crucii Roșii americane și personalul Spitalului.

În timpul marilor lupte de la Mărășești – Mărăști au fost înregistrați la acest spital un număr de peste 500 ostași internați pentru operații. Amintesc totodată că în Roman au mai fost înființate în perioada Primului Război Mondial alte 11 spitale militare, frontul fiind relativ aproape, iar calea ferată oferea posibilitatea de transport a unui număr mare de răniți. Veșnică pomenire tuturor ctitorilor României Mari și glorie ostașilor noștri!”, a consemnat preotul romașcan.

Dan Sofronia

FOTO Facebook Complexul Muzeal Neamț / Florin Țușcanu

Parteneri

Mesagerul Bacău