Între un scandal la Apa Serv și unul la Troleibuzul, între înțepături de partide și pregătiri pentru campania electorală, județul Neamț se află în căutarea unor vectori de dezvoltare, absolut necesari dacă nu vrea să rămână pe poziția de competitor al Vasluiului din acest punct de vedere. Schimbarea președintelui Consiliului Județean Neamț se dorește a fi urmată și de o schimbare de strategie, care, la nivel de imagine, și-a atins scopul. Până la un anumit punct. S-au organizat întâlniri cu oamenii de afaceri, cu oameni de cultură, cu agenții din turism, în cautarea problemelor, dar și a unor soluții. După întâlniri, s-a vorbit despre incubatoare de afaceri, despre parc industrial, despre proiecte europene, despre consilii consultative, despre atragerea alături de Consiliul Județean a oamenilor cu idei.
Dintre toate aceste întâlniri, cea cu agenții din turism este ofertantă pentru un ziarist. Toată lumea a fost mulțumită: președintele Consiliului Județean – că oamenii au vorbit și au ridicat probleme, cei chemați la discuții – că au fost ascultați (laitmotivul luărilor de cuvânt a fost ”Este pentru prima dată când suntem ascultați”), comunicatorii – că au o pâine mai ușor de câștigat, iar cei care au tot câștigat de pe urma programelor în turism din Consiliul Județean – că soarele rămâne pe strada lor.
Dincolo de toate aceste considerații, ce-ar trebui să rămână important pentru Ionel Arsene?
Plecând de la prezumția că turismul va ocupa un loc important în strategia sa de dezvoltare a județului…
* În primul rând, că avem cu ce…
Pentru că natura și strămoșii au avut grijă să ne lase un patrimoniu care ar trebui să ne ajute în orice strategie turistică. Cu condiția să nu stricăm ce-am primit. Și aici exemplele sunt nenumărate. Vezi catastrofa de investiții de pe dealul Cozla (din motive necunoscute, frumos ascunsă și cu cercetări nefinalizate), episodul renovarea Cetății Neamțului (unde plouă în interior, iar când nu plouă, ninge), dezastrul cu promovarea simbolului Bâtca Doamnei, neglijarea cu aspect de atentat la adresa monumentelor de patrimoniu etc.
Toate aceste lucruri moștenite la Consiliul Județean ar trebui să dea de gândit, mai ales că ele s-au întâmplat sub atenta îndrumare, coordonare și ordonanțare a unor oameni care lucrează în Consiliul Județean, care se dau mari masteranzi în turism, deși singurul lor merit este că au reușit să profite de pe urma programelor ori au coordonat programe de milioane fără altă finalitate decât broșuri scrise pe picior sau filme făcute la nivel de începători cu pretenții.
* Model de tocat bani cu județul Neamț partener
«În cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare, DMI 5.1 – Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare, Consiliul Județean Neamț a depus în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Prahova, Consiliul Județean Prahova, Consiliul Județean Dâmbovița, AJOFM Târgoviște, Primăria Piatra Neamț, Centro Europeo per la Formazione ed Orientamento Professionale (CEFOP), Provincia BAT (Barletta, Andria, Trani) și PartNET (Asociația Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă), proiectul intitulat ’’Instrumente strategice pentru ocupare în industria turismului”.
Obiectivul general al proiectului a constat în facilitarea integrării pe piața muncii aferentă sectorului turistic al șomerilor și a altor persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, prin instrumente inovative. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în cadrul proiectului s-a realizat un studiu național de evaluare a evoluției ocupațiilor, a cererii și ofertei de forță de muncă în industria turistică, ce oferă persoanelor interesate o imagine clară asupra oportunităților și cerințelor, un portal de acces la piața muncii intitulat ”Poarta virtuală spre un loc de muncă în industria turistică”, care conține informații actualizate privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora, un târg de locuri de muncă pentru industria turistică, precum și un sistem de vouchere utilizat la formarea profesională pentru ocupare. Proiectul a fost implementat în perioada septembrie 2010 – august 2013».
Pentru această mare de idei într-un pustiu de cuvinte, s-au tocat 4 (PATRU!!!) milioane de euro, fără ca vreunul dintre responsabilii de proiect, măcar din partea Neamțului, să prezinte minime detalii asupra beneficiilor obținute prin acesta. Reale, nu virtuale. Pentru că, la asemenea gen de proiecte, pierdute în obscuritate cu tot cu finalitatea lor, se demonstrează că și la masa banilor europeni rămâne valabilă zicala pur românească: prost nu-i ăla care cere, prost e ăla care dă!
Dar nu putem spune că nu avem de unde pleca: Masivul Ceahlăul, cu tot ce reprezintă el, Durău, mănăstirile Petru-Vodă, Secu, Sihăstria, Neamț, Agapia, Văratec, Bistrița, Cetatea Neamț, Complexul Muzeal Neamț, aflat mult timp în fază de hibernare, zeci de biserici, muzee, lacul de la Bicaz, ștrandul de la Piatra Neamț, trasee montane, potențialul cinegetic și multe alte lucruri. Toate pot fi punct de plecare pentru o strategie turistică coerentă, făcută cu profesioniști, nu cu aceleași personaje anchilozate în aceleași apucături și rătăcite printre documente, care abia așteaptă să poată dirija niște fonduri spre firme prietene.
* În al doilea rând, că avem cu cine și nu prea…
Într-un asemenea efort, trebuie oameni dedicați total proiectului de județ. Nu sunt de ajuns entuziasmul personal și exclamațiile despre ce frumoasă a fost o întâlnire. A trecut de mult vremea vorbelor frumoase, ar cam fi cazul unor acțiuni.
În primul rând, trebuie constituită o infrastructură de profil. Întâlnirea cu cei din turism poate fi un început care să stimuleze structurile asociative, ceva asemănător cu cazul Asociației ”Valea Ozanei”, dar cu amendamentul că trebuie evitat tocatul banilor publici pentru tot felul de evenimente dubioase.
* Parte din banii cheltuiți pe turism – Cui prodest?
-
’’Reabilitarea Monumentului Istoric Cetatea Neamț”: valoarea totală a proiectului a depășit 2,4 milioane de euro, sursa de finanțare fiind Programul PHARE CES 2004.
-
”Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă – Masivul Ceahlău”: valoarea investiției a fost de 1.180.000 lei și s-a realizat din fonduri ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
-
”Meșterul Turistic – Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local – alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”: valoarea totală a fost de 3.100.984 euro.
-
”Campanie de promovare a turismului în județul Neamț prin participări la târguri și expoziții naționale”: valoare de 193.000 euro.
-
”Promovarea turismului ecumenic din Județul Neamț”: în valoare de 242.000 euro.
-
”Promovarea ariilor naturale protejate din Județul Neamț”: în valoare de 242.000 euro.
-
”Tradiții și artă populară în ținutul Neamț”: cu o valoare de 193.000 euro.
-
”Colecții muzeale și vestigii istorice în Județul Neamț”: în valoare de 102.000 euro.
-
”Dezvoltarea managementului pentru Parcul Național Ceahlău”: în valoare de 1,3 milioane euro.
-
”Management pentru ariile naturale protejate Lacul Vaduri și Lacul Pângărați”: în valoare de 211.000 euro.
-
”Management pentru aria naturală protejată Lacul Cuejdel”: în valoare de 170.000.
Turism nu înseamnă să faci doar niște manifestări fără finalitate, care să se încheie doar cu deconturi către autoritățile publice. Aceste structuri asociative trebuie să propună planuri de dezvoltare, să susțină ele asemenea planuri, să propună potențialilor turiști trasee interesante, de pe urma cărora să poată beneficia cât mai mulți agenți economici, dar și economia județului.
Rolul Consiliului Județean, pe lângă promovarea unor proiecte privind monumentele de patrimoniu, poate fi cel de a pune la aceeași masă toți factorii interesați și de a nivela eventualele asperități. Dar cel mai important este să facă tot ce se poate pentru a pune la punct infrastructura, fără de care nu putem vorbi despre turism performant. Drumuri naționale, drumuri județene de acces spre obiective turistice, parteneriate cu autoritățile locale pentru promovarea tuturor obiectivelor turistice, parteneriate cu agenți economici serioși, organizarea de târguri turistice locale, în colaborare cu cei care se pricep la așa ceva, la care să fie invitate marile agenții de turism din lume (un proiect de acest gen, finanțat cu fonduri europene, ar mulțumi pe toată lumea, inclusiv pe cei care visează bani pe activități de promovare), toate sunt la îndemâna Consiliului Județean, fie direct, fie prin implicare la nivelul de decizie național. Și sunt lucruri esențiale nu numai pentru activitatea turistică.
În condițiile în care avem două orașe care, numai ele știu cum, au primit statutul de stațiune turistică de interes național, un exemplu de nepricepere administrativă este faptul că, la nivelul celor două primării nu există un compartiment care să poată explica unui investitor legislația specifică unor UAT-uri cu statut de stațiune turistică. Dacă ne raportăm la întregul județ, în condițiile în care avem o multitudine de obiective importante, nu avem un compartiment de specialitate care să genereze măcar idei. O componentă de acest gen s-ar putea dezvolta la Complexul Muzeal Județean Neamț, cel puțin într-o primă fază, pentru că acolo măcar există informații și nu trebuie decât selectați oameni pricepuți. Desigur, pe baza unor concursuri adevărate, nu de împrejurări, care să fie filtrați de comisii formate din specialiști, nu din politruci.
* În al treilea rând, mingea e în terenul șefului de județ
În Neamț, s-au cheltuit o groază de bani în scopul declarat de a promova și dezvolta turismul, dar, în realitate, doar pe lucruri făcute prost și fără rost. Mai mult turism au făcut banii șmenuiți din programe și proiecte, care s-au plimbat inclusiv prin diverse conturi din diverse paradisuri fiscale. Programul de promovare a turismului ca singură șansă de dezvoltare a Neamțului, început pe vremea lui Gheorghe Ștefan, s-a dovedit un fiasco total la nivelul beneficiilor pentru locuitorii de rând ai județului, cei fără patalama de partid. Altfel, s-a creat o castă de amploaiați, care au beneficiat de tot – informații, bani, posibilități de dezvoltare -, castă care a blocat accesul altora. De aici și neîncrederea în administrația județeană din partea celor care vor să facă turism.
În acest moment, mingea este în curtea președintelui de la județ. Dacă vrea să șteargă imaginea unui fost președinte care se lăuda cu ”mărețe realizări în turism” și se mira cât de repede se poate face primul milion de euro din așa ceva, va trebui să schimbe complet abordarea. Fiindcă primul punct l-a rezolvat – are de la ce pleca -, dar, din păcate, trebuie să rezolve punctul al doilea și… nu prea are cu cine.
Valentin BĂLĂNESCU
