TRADIȚII Tanasia ciumelor – ultima zi a Circovilor de iarnă

Sf. Chiril al Alexandriei a trăit în secolul al V-lea d.H., în Alexandria. A fost nepotul lui Teofil, patriarhul Alexandriei, unul dintre cei mai aprigi apărători ai creștinismului în fața ereziilor. Acesta este considerat sfânt de Biserica Creștină Coptă. Chiril și-a dedicat viața slujirii Sfintei Treimi. Unele din ideile sale le avea împrumutate de la unchiul său, Sf. Teofil. Astfel, Sf. Chiril l-a combătut pe Nestorie la Sinodul al III-lea ecumenic din Efes, din anul 431 d.H. În cadrul acelui Sinod, s-a restabilit Adevărul pentru religia creștină, anume că Sfânta Fecioară Maria a fost Mama Fiului de Dumnezeu Iisus Hristos.

Sf. Atanasie s-a născut în anul 295 d.H., în Alexandria, Egipt. El a devenit un episcop creștin cu rol important în combaterea arianismului. Sf. Atanasie este prăznuit și recunoscut ca sfânt de Biserica Creștină Romano-Catolică, Biserica Creștin Ortodoxă, Biserica Creștină Greco-catolică și în Biserica Creștină Coptă.

Conform unei tradiții a Bisericii copte, Sfântul Atanasie, Arhiepiscopul Alexandriei, a fost autorul Crezului de la Niceea, iar teologia acestuia a fost esențială la Sinodul de la Niceea, deși el era doar diacon la vremea aceea. În tradiția creștin ortodoxă, acum este săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștină.

În Calendarul popular, sfinții care tămăduiau de ciumă nu ocupă un loc foarte mare. Ciuma nu era o boală care putea fi vindecată de oricine, ci doar de cei mai experimentați dintre sfinți. Sfântului Atanasie îi este atribuită putere asupra ciumei, la fel ca vecinilor săi din calendarul creștin ortodox, Sfântul Eftimie cel Mare și Sfântul Haralambie.

Prin tradiție, păzitorii ciumei – Sfinții Atanasie și Chiril – sunt protectori recunoscuți în cazul bolilor oamenilor sau ale păsărilor. Se spunea că Atanasie și Chiril sunt sărbători primejdioase dacă nu erau respectate, de unde și mențiunea lui Ion Creangă: ”Măi, parpalacule, nu cumva ești botezat de Sfântul Chirică Șchiopu, care ține dracii de păr?”

* Tanasia ciumelor

În veacurile trecute, cei mai mulți ţărani nu ştiau carte și, ca să ţină minte sărbătorile mărunte de peste an, le uneau sub semnul uneia singure, atunci când acestea urmau una după alta. Aşa s-a petrecut cu Circovii de Iarnă, sărbătoarea care reunește Sfântul Petru de Iarnă, Sfântul Antonie cel Mare și Sfinții Atanasie şi Sf. Chiril, patriarhii Alexandriei, dar şi cu fraţii lor din miezul verii, Circovii de Vară, care reunesc Sfinții Mucenici Chiric şi Iulița, Sfântul Mucenic Atinoghen și pe Sfânta Mare Muceniţă Marina.

Denumirea de ”circovi” este împrumutată din slavonă (”ţerkovnâie sviata”) şi înseamnă ”sfinţii bisericii”.

În ultima zi a Atanasiilor sau a Circovilor de iarnă, pe 18 ianuarie, sunt prăznuiți Sfinții Atanasie și Chiril, patriarhii Alexandriei.

Sfântul Atanasie a trăit în zilele împăratului Constantin cel Mare, după moartea căruia sfântul a fost prigonit timp de 42 de ani, perioadă în care a depus eforturi deosebite pentru întărirea creștinismului. Pentru sfat, mângâiere şi liniştire, Sf. Atanasie îl cerceta adesea pe Sf. Antonie, pe care îl respecta ca pe un părinte duhovnicesc. Conform unei tradiții a bisericii copte, autorul Crezului de la Niceea a fost Sfântul Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, a cărui teologie a fost esențială la Sinodul de la Niceea, deși el era doar diacon la vremea aceea.

Sfântul Chiril a trăit în zilele împăratului Teodosie cel Mic, fiind nepot şi urmaş în scaun al lui Teofil, arhiepiscopul Alexandriei.

În tradiția creștin-ortodoxă, acum este săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștină.

”La Tănase, cică ar fi jumătate de iarnă”, povesteau cumetrele de altădată.

Unele povești îi învățau pe copiii de altădată că acești sfinți au trăit într-un bordei. Unul era șchiop și altul chior. La dânșii ”a venit Maica Precista, cu un fel de apă, și i-a tămăduit pe fiecare”, scria etnologul Th. Speranția.

”Atanasie și Chiril sunt discipolii lui Haralambie”, spuneau unii bătrâni.

* Cum te protejai de ciumă și de alte boli la Tanasia ciumei

Potrivit tradiției populare românești, Sfinții Atanasie și Chiril țineau ciuma în lanț, așa că aceia care îndrăzneau să lucreze pe 18 ianuarie erau condamnați să cadă pradă acestei molime, să aibă bube dulci sau vierme la oase. Se mai spunea că Atanasie şi Chiril sunt cei care ţin ciuma în lanţ. Exista credința că, de îndrăznea cineva să muncească în această zi, era ”lovit de ciumă, fiindcă acești sfinți dau drumul bolii asupra lui, iar cei ce serbează această zi sunt feriți de această molimă, fiindcă sfinţii o ţin legată, și nu-i dau voie să se agațe de om”. Se zice că, din această zi, se ciumează şi cartofii.

Atanasie şi Chiril se ţin pentru a feri și vitele de ciumă.

Cine nu ţinea sărbătoarea se îmbolnăvea chiar în această zi. De aceea, ”când se întâmplă ca vreunul să lucreze la 17 Gerar, ca să-l ferească de mânia acestei sărbători, îl afumă pe el şi în casă cu niște buruieni de leac. Se ţinea şi pentru a nu șchiopa caii”.

Ziua Sfinților Atanasie și Chiril se serba de femei, care făceau colaci, pe care îi duceau la biserică, pentru a fi sfințiți și împărțiți oamenilor și copiilor. În unele sate, Tanasia era ”ținută mai mult de femei, care împărțeau pâine cu zahăr”. Se făceau turte calde, care se împărțeau de pomană în aceeași zi.

Prin alte părți, unde sătenii erau mai avuți, femeile făceau turte și le stropeau cu unt, pentru ca să fie ferite de ciumă. Femeile mai credincioase făceau și colivă și o împărțeau la trecători.

* Chiril, sfântul care protejează de ologeli

Părintele nostru între sfinți Chiril a fost Patriarh al Alexandriei. A viețuit în veacurile IV-V d.H., fiind un scriitor prolific împotriva ereziilor hristologice ale vremii. La Sinodul de la Efes, din 431 d.H., Sf. Chiril a fost motivul principal care l-a îndepărtat pe Nestorie din scaunul de Arhiepiscop al Constantinopolului. Este unul din Părinții Bisericii Creștine și faima sa în lumea ortodoxă i-a adus numele de ”Pecete a tuturor Părinților”.

În calendarul popular, Sfântul Chiril nu se bucură de mai puțină faimă, cunoscându-se că faptul că importanța sărbătorilor populare era dată și de mărimea faptelor sfinților. Se spunea că acela care lucrează de Sfinții Atanasie și Chiril va șchiopăta. De aceea, țăranii nu înhămau caii în această zi, ca să nu-i apuce ologeala.

Femeile spuneau că, în această zi, nu se împunge cu acul, căci e rău de ologeli și durere de ciolane. Alții, mai ”cunoscători”, ziceau că lucrul în această zi face ca vitele care sunt însărcinate să-și nască puii cu picioarele sau gâturile strâmbe.

Chirilă șchiopul se ținea pentru a feri pe oameni de tăieri în timpul lucrărilor agricole, precum prășit, secerat, cosit etc. Ziua era respectată mai cu seamă pentru ca oamenii sau animalele de povară să nu aibă accidente de-a lungul verii, în călătorii sau la muncile agricole.

* Superstiții de Tănase și Chirică șchiopul

De Tanasa ciumei și Chirică șchiopu, cam toți stăteau liniștiți pe la vetrele lor. Îl țineau cam toți, din cauză că, ”dacă ar lucra, ar face un fel de vierme la corp, potricălindu-i toate oasele”. Așa au auzit din bătrâni și a notat etnologul Th. Speranția. Se povestea că ”au fost femei care au murit de vierme la oase, din cauză că au lucrat în acea zi”.

Ciurica Tanasia ”e rea de gadini, că strică vitele”, dar și de moartea găinilor, credeau gospodinele care lucrau prin ogradă în această zi. Se zicea că-i bine de dat o găină de pomană.

Unii dintre vracii satelor spuneau că Tănase și Chirică sunt buni contra amețelilor și că apără de aceste suferințe. Tot ei ar apăra de lovituri, dacă le era cinstită ziua. Apoi, credințele zonale intrau în detalii. Astfel, se spunea că cine nu se spăla pe cap în această zi va fi tot anul bolnăvicios. Nu se spălau rufele, ”că le mănâncă puricii vara”, iar prin alte sate se spunea că ”lucrul de azi aduce pagube în casă”.