În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312 d.H., împăratul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: ”In hoc signum vinces” (”Prin acest semn vei birui”). În noaptea care a urmat, împăratul a avut un vis, în care Hristos l-a îndemnat să însemneze cu crucea toate steagurile armatei sale. A urmat ziua luptei, când Maxențiu a fost biruit și s-a înecat în Tibru, iar Constantin a intrat triumfător în Roma. La puțină vreme după aceea, în 313 d.H., Constantin emite Edictul de la Milan, care va pune capăt persecuțiilor, garantând libertatea credinței creștinilor.
În Calendarul popular, Sfinții Constantin și Elena sunt considerați părinți ai sfintei cruci.
Se spunea că vara începe la Sfinții Constantin și Elena. Se considera că e ziua din care păsările de pădure își învață puii să zboare. Despre Constandinu puilor puteți citi mai multe aici.
Cei care doreau să lucreze în această zi erau avertizați că li se vor arde bucatele la câmp. Sărbătoarea mai era ținută pentru ca păsările cerului să nu distrugă holdele și strugurii. Prin unele sate, gospodinele țineau ziua pentru ca uliul să nu le mănânce puii.
Mesagerul de Neamț urează Sănătate, Fericire, fermitate în păstrarea credinței creștine strămoșești tuturor celor care își serbează onomastica de Sfinții Constantin și Elena!
Tot prin tradițiile transmise de la o generație la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecăruia este măsurat şi cantitatea este însemnată pe răboj. Pe la unele stâni, se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânilor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea ”Focului Viu”, iar alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui se făcea prin strigăte şi zgomote puternice.
Se mai spunea, de asemenea, că, pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare, este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.
Despre alte tradiții de Sf. Împărați Constantin și Elena puteți citi aici.
