Zi de pomenire la Manastirea Sfantul Vasile cel Mare – Bodesti, la împlinirea a 13 ani de la trecerea în veșnică odihnă a vrednicului de pomenire Arhimandrit Ciprian Zaharia, fost stareț al Mănăstirii Bistrița. “Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu ; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei, 13,7).
La Mănăstirea Sfântul Vasile – Bodești, una din ctitoriile Arhimandritului Ciprian Zaharia, s-a oficiat astăzi, în ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana, în semn de pioasă amintire și adâncă recunoștință din partea obștii așezământului, slujba de pomenire a celui ce a fost numit “nou ctitor” sau “al cincilea ctitor al Mănăstirii Bistrița “, “restaurator al unui leagăn de civilizație medievală”, “călugăr complex și atipic”… Cuvintele sunt neputincioase în încercarea de a-l elogia pe Părintele Ciprian… Este ctitorul atâtor așezăminte monahale, așa că, nu întâmplător (întâmplarea face, dar nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu) a plecat la Domnul tocmai în ziua pomenirii Sfântului Nicodim de la Tismana, ctitor de așezăminte monahale și îndrumător de generații de calugari. Părintele Arhimandrit Ciprian a plecat acum 13 ani să se odihnească în Împărăția Cerurilor, după atâtea osteneli în slujba Bisericii, întru cele ale Mariei și ale Martei. S-a ctitorit prin ostenelile sale în întregul așezământ al Mănăstirii Bistrița, în toate așezămintele monahale înființate de el, în atâtea generații de calugari. A plecat, dar el trăiește în inimile celor ce l-au cunoscut, ale celor ce i-am fost ucenici, am fost tunși în monahism de el, îndrumați de el. “Un om moare cu adevărat doar când este uitat”. Îl vom purta mereu în gând, în inimi și în rugăciune.