Încet, încet tradițiile și obiceiurile românești frumoase se estompează în conștiința și memoria românilor. Progresul științific și înțelepciunea strămoșească a unui popor nu se exclud, ci se completează, transmițând noilor generații sănătatea spirituală necesară unei dezvoltări armonioase. Generațiile trecute munceau fizic mai mult decât o facem noi, dar își găseau timp pentru copii, nepoți și pentru micile bucurii ale vieții. Ritmurile păstrate cu sfințenie – posturile mari și mici de peste an, sărbătorile religioase, sărbătorile populare cu rădăcini în tradițiile dacilor, momentele importante din viața oamenilor – nașterea, botezul, căsătoria, moartea, erau tot atâtea prilejuri de întâlnire între oameni, de comunicare, de împărtășire a bucuriilor și tristeților vieții.
Sf. M. Mc. Mina, ocrotitorul celor păgubiți
Credința populară ne transmite că această zi este respectată de oamenii cinstiți, dar și de hoți și de păgubiți. Cei din urmă se roagă Sf. Mina ca hoții să fie prinși și să le înapoieze bunurile furate. Alte persoane se roagă Sf. M. Mc Mina să îndepărteze gândurile și faptele rele ale dușmanilor.
Sfântul Mare Mucenic și făcător de minuni Mina este cunoscut și ca Sf. Mina Egipteanul sau Sf. Mina cel din Cotiani. A trăit între anii 285-309 d.Hr. S-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor Egiptului datorită rugăciunilor mamei sale în fața icoanei Sfintei Fecioare Maria. Se spune că, după ce și-a încheiat rugăciunile, mama a auzit dinspre icoană „Amen”, dovada faptului că va avea un copil. A pătimit și a fost martirizat în timpul marii persecuții a creștinilor, ordonată de împăratul Dioclețian. Femeile merg la biserică în aceasta zi pentru a aprinde lumânări. Cel mai adesea le lipesc la sfeșnice cu capătul pe care de obicei îl aprind. Potrivit tradiției, se crede că în acest fel se schimbă gândurile dușmanilor. Unele fete mai îndrăznețe lipeau lumânările cu capul aprins, având speranța că inimile celor doriți se vor întoarce spre ele. Tot în această zi se plăteau sărindare și acatiste pentru măritiș, pentru dezlegarea blestemelor și aflarea unor taine.
Tradiții de Filipii de Toamnă
Filipii de Toamnă sau Gădineţii debutează la 14 noiembrie şi au momentul culminant pe 21 noiembrie, la Filipul cel Şchiop. Filipii de Toamnă este o sărbătoare populară, care are o durată variabilă, în funcție de zonă. Astfel, începând cu 12 noiembrie și până la la 17 noiembrie, perioada este cunoscută sub numele Filipii. Acest nume a fost împrumutat de la Sfântul Apostol Filip care are praznicul la 14 noiembrie. În tradiția populară sunt cunoscuți 6 Filipi: trei în dulcele toamnei și trei în Postul Crăciunului. Prin alte zone, Filipii de Toamnă începeau pe 11 și se terminau la 23 noiembrie. Aceste zile erau ținute cu sfințenie de către femeile căsătorite și de cele văduve până spre sfârșitul sec. al XIX-lea. Unele femei țineau doar un Filip (pe primul), altele doi Filipi (pe primul și al doilea), altele trei sau mai mulți. O tradiție menționa că, atunci când își căsătoreau fetele, mamele le încredințau (alături de zestre) și câte o zi de Filip; dacă aveau mai multe fete, se întâmpla ca mama să rămână fără Filipul ales de ea sau încredințat ei; cel mai important și temut Filip este Filipul cel Șchiop sau Filipul cel Mare, serbat la 11, 21 sau 30 noiembrie. Țăranii de altădată nu lucrau în aceste, crezând că Filipii îi vor proteja de lupi și alte fiare ale pădurii. Și în zilele noastre sărbătoarea își are necesitatea ei, deoarece urșii și lupii vizitează satele și orașele României. Iar prin sate precum Magazia-Neamț, bizonii dau binețe prin grădinile oamenilor sau pe strada principală. Și, după cum au constatat sătenii, cu bizonii nu te pui! Prin unele sate, perioadă formată din trei zile înainte și trei zile după începerea Postului Crăciunului și considerată ca formând Zilele Lupului. De asemenea, data de 15 noiembrie reprezintă începutul Postului Crăciunului. Ultima etapă din an în care creștinii își pot purifica trupul şi sufletul, pentru a sărbători cum se cuvine Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
Obiceiuri și credințe străvechi de Filipi
În Calendarul popular, Filipii sunt descriși ca niște apostoli care, pe vremea
prigonirilor în contra creștinilor, au fost dați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat nevinovați. Bătrânii povesteau că acești Filipi au fost șase frați zdrențăroși, care rătăceau prin lume și aveau putere să schimonosească, să pocească pe cei care nu le țineau zilele lor. Unul din Filipi, fiind șchiop, a rămas în urmă, și de aceea se ține mai târziu, în ziua de 21 noiembrie. Toți Filipii te mai pot ierta, spuneau bătrânii, dar Filipul șchiop niciodată. Filipii o țineau femeile și bărbații, iar mocanii o țineau atâtea zile câți cai aveau. De obicei se ținea trei zile, 12, 13 și 14 noiembrie. Ca să mai scape de ele, le mai dădeau copiilor la căsătorie câte o zi de ținut.
Postul Crăciunului
Lăsata Secului pentru Postul Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos este duminică, 14 noiembrie. De luni, 15 noiembrie începe Postul Crăciunului. Sâmbăta și duminica din post sunt dezlegări la pește. De asemenea, este dezlegare la pește pe 21 noiembrie, la sărbătoarea (†) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia), la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, pe 30 noiembrie, pe 6 decembrie la sărbătoarea Sfântului Nicolae. Unele calendare prevăd dezlegare la pește și pe 13 decembrie, la praznicul †) Sf. Ier. Dosoftei, mitr. Moldovei. În unele locuri, după Lăsata Secului, oalele din casă se așază cu gura în jos pentru a îndepărta de casă bolile și paguba.
Filonul luptătorilor creștini din Carpați
✝Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu
„În pământ de m-or băga/Nu mă las de legea mea” – Sf. Atanasie Todoran
Aceşti sfinţi năsăudeni au suferit martiriul în ziua de 12 noiembrie a anului 1763. Au fost apărători ai credinţei strămoșești şi ai neamului românesc. Sfântul Sinod al Bisericii Creștin-Ortodoxe a hotărât trecerea lor în rândul sfinţilor, având ziua de pomenire pe 12 noiembrie. Sfântul Atanasie Todoran s-a născut într-o familie de ţărani liberi de pe Valea Sălăuţei, în satul Bichigiu, judeţul Bistriţa-Năsăud, înainte de anul 1663. Dragostea faţă de credinţa strămoșească a avut-o de mic, mai ales că din familie făceau parte preoţii Coşbuc, din Hordou, nimeni alţii decât strămoşii poetului George Coşbuc. Datorită educaţiei primite, a ajuns fruntaş în comună, a fost jude şi colector al dărilor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăutei. Sfântul Atanasie a cerut ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa ortodoxă, căci de mulţi ani ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei greco-catolice. Ca și astăzi, când ni se impun tot felul de reguli care nu au legătura cu viața, știința, religia națională. Pedepsele pe care le-au primit sfinții mucenici de la administrația austro-ungară au fost următoarele: Sf. Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu „în vârstă de 104 ani, să fie frânt cu roata de sus în jos, capul lui să fie legat de o roată, pentru că a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolare”. Sf. Vasile Dumitru a popii din Mocod, Marin Grigore din Zagra, Vasile Oichi din Telciu, „condamnaţi la moarte prin spânzurătoare şi trupurile neînmormântate, pentru aceeaşi vină”. Dumnezeu să-i odihnească și să-i răsplătească înmiit pentru jertfa lor!
Mesagerul de Neamț urează tuturor celor care își serbează onomastica în ziua Sf. M. Mc. Mina, să aibă parte de multă Sănătate, Bucurii și Curaj de a răzbi în aceste vremuri grele!
